Video Exclusiv Ambasadorul Japoniei la București: „Aștept cu nerăbdare anul viitor, când Podul de la Brăila va fi finalizat”
În regiunea Asia-Pacific se proiectează în ultimii ani o umbră tot mai întunecată dinspre o superputere înspre restul statelor de acolo. Democrațiile sunt greu încercate și provocările pe care anumite țări le au de înfruntat se accentuează. Cea mai bună soluție în fața unor astfel de sfidări sunt parteneriatele între cei care au probleme comune, dar și cu aliați care pot ajuta la menținerea echilibrului de forțe. Japonia este unul dintre cei mai vechi parteneri ai NATO în zonă, iar România și Japonia au relații diplomatice de 100 de ani. Japonia este principalul investitor asiatic în România, iar Podul de la Brăila, de pildă, este construit de o companie niponă. Hiroshi Ueda, ambasadorul japonez la București, a explicat într-un interviu pentru Digi24 de ce acest proiect este foarte important pentru țara sa și a dezvăluit că România și Japonia se pregătesc să-și oficializeze, foarte curând, relațiile puternice prin lansarea unui parteneriat strategic.
O zonă cu multe nuanţe de gri, aşa putem descrie competiţia între statele din regiunea Asia-Pacific. Pe de o parte, se poate observa o militarizare puternică a zonei, pe de alta, se intensifică schimburile comerciale. Devine însă tot mai complicat să se păstreze echilibrul construit după cel de-al Doilea Război Mondial, bazat pe o serie de acorduri economice, de securitate şi juridice. Principiile testate în timp, precum libertatea de navigaţie, transparenţa, soluţionarea paşnică a disputelor sau respectarea suveranităţii statelor sunt acum supuse presiunii din partea Chinei. Sferele de influenţă, care înseamnă practic o dominare din partea unei super-puteri, încep să îşi piardă din utilitate. Statele mai mici înţeleg acum bine că deschiderea spre ceilalţi le face mai puternice şi le asigură o dezvoltare sustenabilă.
China „detronează” SUA și devine principalul partener comercial al Japoniei
Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Dle ambasador, să începem discuţia noastră cu o privire spre zona Asia-Pacific, unde lucrurile devin din ce în ce mai fierbinţi, pentru că vedem China care militarizează mult zona. Și, desigur, vorbim despre Japonia, unul dintre cei mai importanți parteneri ai NATO din regiune. Țara dvs. crește, de asemenea, bugetul pentru apărare. Cum putem înţelege perspectiva Japoniei asupra Chinei, din acest punct de vedere?
Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei la București: Este o întrebare foarte dificilă. Adică, China, după cum știți, situația Chinei s-a schimbat dramatic, recent. De exemplu, este a doua cea mai mare economie din lume și dacă te gândești la comerțul cu Japonia, se extinde dramatic. Cel mai mare partener comercial pentru Japonia au fost Statele Unite până în 2007, dar situația s-a inversat. Acum este China și este cam de de 1,5 ori mai mare decât valoarea comerțului cu Statele Unite ale Americii. Deci, China, prezența Chinei, crește dramatic. Cel mai important lucru este că, astfel, Japonia este numărul trei și cea mai mare prezență economică. Astfel, Japonia și China ar putea, ar trebui să împartă un fel de responsabilitate în lume și societate. Mă refer la abordarea problemelor regionale și internaționale. Cel mai important lucru pentru China este, desigur, să urmeze regulile și să își îndeplinească responsabilitatea în lume și să se ridice la așteptările celorlalți. Lucrul fundamental, cred.
„Presopunctură” militară și remedii comerciale
Japonia îşi creşte bugetul pentru apărare cu o sumă record. De altfel, bugetele militare cresc în toată regiunea, însă competiţia nu este doar de natură armată. Instrumentele economice sunt folosite acum în scopuri strategice. Se încearcă o rescriere a regulilor economiei globale, iar China ocupă şi această postură. Capacităţile de descurajare a Chinei, parteneriatele militare şi de informaţii sunt importante, dar statele din Asia-Pacific sunt nevoite să dezvolte alianţe mai strânse pe mai multe planuri pentru a rezista în faţa asaltului pe diferite planuri. Japonia are un rol important de jucat în această privinţă, pentru că poate contribui la dezvoltarea regiunii prin promovarea cooperării bazate pe deschidere între ţările din Asia-Pacific. Este însă esenţial să se înţeleagă că o decuplare totală de China este imposibilă.
Cristina Cileacu: Din punct de vedere militar, ţara dumneavoastră îşi va mări bugetul la un nivel record. Când vine vorba de apărare şi de sprijinul pentru aliaţii NATO în faţa Chinei, cum să privim această situație, care este nouă în regiune?
Hiroshi Ueda: Relația cu NATO, de exemplu, este foarte bună acum. Pentru noi, NATO este un partener de încredere și într-un fel, un partener natural. Așa cum v-am spus, existența Chinei se schimbă, deci ideea este că situația se schimbă în zona de forță, în special în regiunea Asiei de Est, Marea Chinei de Est și Marea Chinei de Sud. Coordonarea colaborării cu NATO, cu Statele Unite sau cu ţările europene - ţările noastre sunt asemănătoare ca valori - este foarte importantă pentru noi. Deci, este un fel de amestec, știți, bugetul este un lucru, desigur, dar cel mai important este dialogul, diplomația, o conversație cu colegii și, desigur în privința Chinei, soluția pașnică. Acesta este cel mai important lucru.
Echilibrul japonez: flexibilitate şi fermitate
Japonia are un guvern nou, care schimbă stilul de abordare al problemelor vechi. În regiune s-au dezvoltat mai multe alianţe şi una dintre cele mai des pomenite în ultima vreme este aşa numitul grup QUAD, din care fac parte Japonia, Australia, India şi SUA. O prioritate a acestui format de lucru este securitatea spaţiului cibernetic. Asta nu înseamnă că restul de state din zonă nu participă la acest tip de colaborare, pentru că este domeniul unde China ştie să îşi impună voinţa şi are şi capacităţile să facă acest lucru.
Cristina Cileacu: Japonia, deoarece trăim în secolul XXI, își intensifică și colaborarea cu alte țări din regiune atunci când vine vorba de spațiul cibernetic. Și recent, țara dvs. a semnat un acord cu Vietnamul pe această temă. Din moment ce China este considerată o amenințare în spațiul cibernetic de către o mulțime de țări din lume, cum vede Japonia China din acest punct de vedere?
Hiroshi Ueda: Aș vrea să spun că nu sunt doar problemele de securitate cibernetică, întreaga problemă a Chinei, existența Chinei este destul de mare acum. Așa cum v-am spus, cel mai important lucru este ca China să respecte regulile și să răspundă așteptărilor comunității internaționale. Securitatea cibernetică este, de asemenea, necesară. Dar cel mai important lucru este să privim nu doar un aspect, ci să ne gândim la întreaga problemă, adică la mai multe probleme în acelaşi timp.
Rămân valabile regulile internaționale?
Regulile internaţionale, ordinea internaţională au la bază o serie de valori democratice. Aceste norme sunt acum o ţintă pentru regimuri care vor să impună autoritatea în faţa liberalismului. Poate că şi transformările care au loc în lume, din diferite cauze, altele decât cele politice, cum ar fi pandemia de Covid-19, migraţia din diferite zone sărace spre regiunile dezvoltate, noua revoluţie industrială sau schimbările climatice ajută acest model autoritar să fie mai vizibil. Oamenii vor stabilitate, vor dezvoltare şi dacă pentru asta trebuie să suporte diferite constrângeri din partea unor guverne, par dispuşi să plătească preţul. Acesta este însă punctul-cheie în care democraţiile lumii au de dus bătălia de anduranţă. Diferenţa de context nu trebuie să modifice sistemul de valori care ne asigură pacea de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cristina Cileacu: Respectă China aceste reguli internaţionale, pentru că dacă citim ştirile, pare cumva că încearcă să le evite. Cum descrieți, să spunem, efortul comunității internaționale, inclusiv al țării dvs, să mențină acest echilibru în a determina China să respecte regulile internaționale? Se întâmplă?
Hiroshi Ueda: Vă dau exemplul Mării Chinei de Sud. Acum avem o dispută în care a fost emisă o concluzie a tribunalului, iar China trebuie să se conformeze acestui lucru. Și, de asemenea, există o încercare unilaterală de a schimba statu quo-ul (n.r regiunii), prin forță și constrângere, astfel încât situația, cel puțin din Asia de Est, se schimbă dramatic.
Tehnologie pentru oameni, nu împotriva lor
Japonia este un nume aproape sinonim cu dezvoltarea tehnologică. Exemplul japonez trebuie însă înţeles din perspectiva de utilizare a avantajelor tehnologice, pentru că în cazul acestei ţări lucrurile sunt făcute pentru folosul oamenilor, nu împotriva lor. A treia cea mai dezvoltată economie din lume, Japonia, este concurată şi în acest domeniul de China. Diferenţa majoră între investiţiile în tehnologie pe care le fac cele două ţări se referă la practicabilitatea lor la scară globală.
Cristina Cileacu: Țara dvs este renumită de mult timp pentru tehnologia sa avansată, iar în acest domeniu, tehnologia schimbă, de asemenea, viața oamenilor într-un mod bun. Dar este și o modalitate de a controla viața oamenilor. Se poate folosi tehnologia în tot felul de direcții. Care este strategia Japoniei când vine vorba de tehnologie, pentru a se evita acest tip de relație de dragoste și ură cu tehnologia și mai degrabă pentru a o face să funcționeze pentru omenire?
Hiroshi Ueda: Tehnologia este un lucru foarte important, desigur, iar Japonia încearcă să fie națiunea tehnologiei și inovației. Și în luna iunie am formulat un plan de acțiune pentru Strategia de creștere, care este despre tehnologie și inovație. Desigur, tehnologia poate fi foarte periculoasă, dacă este folosită cu rele intenții, situația se poate agrava. Important este că suntem în perioada dificilă a pandemiei COVID 19 şi avem nevoie de tehnologie. Trebuie să folosim tehnologia, de exemplu, pentru a aborda acest tip de situație dezastruoasă. Așa că trebuie să folosim tehnologia într-un mod bun. Și cred că Japonia este o țară a tehnologiei, așa că suntem foarte dispuși să folosim această tehnologie, dar în direcția corectă.
Planul de reconstrucţie de după cel de-al Doilea Război Mondial pe care Japonia l-a transformat într-un succes pare să fie acum un model pentru China. Supremaţia tehnologică pe care chinezii vor să o obţină are ca plan de extindere întreaga lume. Japonezii se limitau la propria ţară. China însă investeşte în tehnologie mai mult decât în orice altceva. Au atins deja nivelul de teste pentru computerele cuantice, adică maşini care pot decripta algoritmii care în prezent protejează confidențialitatea și integritatea comunicațiilor digitale din întreaga lume.
Cristina Cileacu: China, revenind la acest subiect, încearcă, de asemenea, să devină o putere foarte importantă atunci când vine vorba de tehnologie. Au un vis. Preşedintele Xi Jinping are un plan de a domina lumea din punct de vedere tehnologic. Și acest plan este adesea comparat cu planul pe care Japonia l-a avut pentru reconstrucția postbelică. Ar trebui să ne facem griji? Desigur, există diferențe: dimensiunea țării, numărul de oameni, ideologia până la urmă, valorile și așa mai departe. Dar ar trebui să ne facem griji pentru acest plan chinezesc? Sunteți în zonă, cunoașteți mai bine China.
Hiroshi Ueda: Nu știu prea multe despre politicile tehnologice ale Chinei, dar noi, Japonia, așa cum ați spus, după cel de-al Doilea Război Mondial, am realizat o reconstrucție miraculoasă a țării, care a fost datorită tehnologiei și inovației. De exemplu, trenurile de mare viteză sau, computerele, supercomputere, tehnici de infrastructură. Așa cum v-am spus, este necesar să folosim tehnica, vreau să spun tehnologia în direcția corectă, pentru prosperitatea lumii. Pentru noi, Japonia, aceasta este dovada prosperităţii ţării.
Cristina Cileacu: Da. Dar planul Japoniei era pentru Japonia. Planul Chinei este pentru dominarea lumii. Şi ar trebui să ne facem griji, aşa cum am întrebat mai devreme?
Hiroshi Ueda: Cred că nu am un răspuns. Dar, după cum v-am spus, noi, Japonia am folosit tehnologia şi asta a fost de bun augur pentru întreaga lume, nu numai pentru Japonia. Deci ...
Ambasador Hiroshi Ueda: Eu simt Japonia în România foarte mult
Cristina Cileacu: Sunteți ambasador în România într-un an în care țările noastre sărbătoresc 100 de ani de relații diplomatice. Așa că trebuie să întreb, în primul rând, cum se traduce acest lucru în prezent, acești ani de relații bune dintre noi și, în al doilea rând, care este mandatul misiunii dvs. aici, la București?
Hiroshi Ueda: Acesta este Anul Centenarului pentru noi, România și Japonia, și sunt foarte onorat să fiu ambasador aici, anul acesta. Misiunea mea este, desigur, să fac relația dintre Japonia și România tot mai bună. O sută de ani este o perioadă foarte lungă. Desigur, au existat momente în care apropierea în această relație a fost diferită. De exemplu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial relațiile diplomatice au fost suspendate. Dar recent, după 1989, când regimul comunist a fost răsturnat, în 2004, când aţi intrat în NATO, şi în 2007, în UE, şi mai ales recent, relaţia devine din ce în ce mai bună. De exemplu, în 2018, prim-ministrul Abe a vizitat România, pentru prima dată o astfel de vizită pentru un premier japonez. Apoi a fost vizita președintelui Iohannis în Japonia și planificăm în acest an, acum, lansarea parteneriatul strategic, foarte curând. Deci relaţia devine din ce în ce mai bună. Iar eu simt Japonia în România foarte mult.
Cristina Cileacu: Cum așa, cum de simțiți România?
Hiroshi Ueda: Sunt multe evenimente, ceremonii organizate în legătură cu Japonia, lucruri legate de Japonia se organizează mereu. De asemenea, de exemplu, sunt turnee de arte marțiale, se practică peste tot. De asemenea, manga și anime și mâncarea. Este splendid! Sunt aici de un an şi nu mi-e dor deloc de mâncarea japoneză pentru că sunt multe restaurante japoneze bune aici. Cred că și limba japoneză, mulți români vorbesc limba japoneză, ceea ce este uimitor pentru mine. Deci, relaţia devine din ce în ce mai bună.
Japonia, investitor de top pentru România
Cristina Cileacu: Japonia este, de asemenea, principalul investitor asiatic din România, iar un domeniu specific în care vă aflați este infrastructura. Și doar pentru a da un exemplu: Podul Brăila, care este construit de o companie japoneză. Ce alte planuri mai sunt?
Hiroshi Ueda: Ai spus despre Podul Brăila. Este un proiect foarte important, deoarece în 2019, Japonia și UE au încheiat un acord pentru conectivitate și infrastructură de calitate. Şi Podul Brăila leagă nu doar Brăila şi Tulcea, ci leagă și Marea Neagră, România şi ţara non-UE, Moldova. Deci, este un proiect foarte important pentru Japonia. Eu aștept cu nerăbdare anul viitor, când podul va fi finalizat.
Cristina Cileacu: Ați spus ca sunteți în Romania de un an și nu vă lipsește Japonia, pentru că o simțiți aici. Dar, în afară de Japonia? Ce vă place sau nu vă place, să zicem, în România?
Hiroshi Ueda: Este dificil pentru mine să găsesc lucruri care să nu-mi placă în România.
Cristina Cileacu: Este? Vă pot da o listă.
Hiroshi Ueda: Oricum, îmi plac românii. Adică, aveți acest fel de a fi joviali, foarte activi și plin de umor. Vă plac glumele. Nu-i așa? Este foarte bine, mă simt fericit să fiu aici. Deci, dacă vorbesc despre oameni, români, chiar sunt foarte fericit să fiu aici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
