Alegeri parlamentare vor avea loc, vineri, în Iran, pe fondul protestelor anti-guvernamentale alimentate de o economie în picaj şi o accentuare a represiunii politice, relatează CNN. Deşi alegerile în Iran sunt mai degrabă un exerciţiu formal, în condiţiile dictaturii teocratice, acest scrutin ar putea avea o miză importantă pentru guvernul de la Teheran, în sensul în care o prezenţă foarte redusă ar trimite semnalul că apatia societăţii faţă de regim a ajuns la o cotă semnificativă.
Scrutinul parlamentar vine la puţin peste o lună după ce preşedintele american Donald Trump a dat ordinul de asasinare a generalului iranian Qasem Soleimani şi a adus Iranul şi SUA aproape de război.
Adunarea Consultativă Islamică, aşa cum este titulatura oficială a parlamentului de la Teheran, este doar o rotiţă din angrenajul politic de la Teheran. Importanţa lui este mult mai mică decât cea a Ayatollahului sau a Consiliului Gardienilor, cel din urmă fiind cel care controlează cine poate candida şi cine nu.
De această dată, peste 15.000 de persoane au aplicat pentru a candida în alegerile legislative, iar peste 7000 au fost descalificate prin decizia Consiliului Gardienilor. Printre aceştia se numără şi membri ai actualului legislativ.
Acest scrutin va arăta cât de mult se îndepărtează establishment-ul iranian de poziţia reformistă a actualului preşedinte, Hassan Rouhani. Este de aşteptat ca extremiştii şi conservatorii să obţină un număr mult mai mare de locuri în parlament, în defavoarea moderaţilor şi reformiştilor.
În urma asasinării lui Soleimani şi a ieşirii Statelor Unite din acordul nuclear negociat de Rouhani cu administraţia Obama, Iranul pare mai puţin dispus să negocieze cu vestul, iar în condiţiile în care Consiliul Gardienilor a eliminat deja de pe liste un număr important de moderaţi, este de aşteptat ca establishment-ul iranian să se ralieze în jurul extremiştilor şi conservatorilor.
Mostafa Tajzadeh, un politician iranian reformist, spune că după decizia Consiliului, 253 dintre cele 290 de locuri vor fi ocupate de conservatori şi extremişti, în condiţiile în care ei nu vor avea niciun fel de opoziţie.
Regimul se confruntă în ultima vreme cu probleme, mai ales pe plan intern. După un val de proteste în noiembrie, guvernul a blocat accesul la internet în ţară. Nemulţumirile protestatarilor au fost, în principal de natură economică, generate de insuficienţa alimentelor, creşterea tarifelor la combustibili şi o deteriorare generală a standardelor de viaţă.
Prin excluderea candidaţilor moderaţi, regimul dă semnalul că nu va mai tolera disidenţa şi protestele. Având în vedere numărul foarte redus de moderaţi care participă în alegeri, rezultatul va fi o victorie răsunătoare pentru conservatori şi extremişti. Singura necunoscută este care va fi prezenţa la vot.
Editor: Adrian Dumitru
