Alegeri în Italia. Cine este Giorgia Meloni, prima femeia care ar putea conduce cel mai radical guvern din UE
Italienii își aleg duminică un nou Parlament și noua conducere politică a țării, care se prefigurează să aibă în componență pentru prima dată după al Doilea Război Mondial un partid de extremă dreaptă. Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie prim-ministru a țării, iar Silvio Berlusconi s-ar putea întoarce în politica de vârf din Italia.
Partidul Fratelli d’Italia (Frații Italiei - n.red.), condus de Giorgia Meloni, este o formațiune politică cu rădăcini fasciste. În 2018, la precedentul scrutin general, partidul a obținut doar 4% din sprijinul alegătorilor. Acum este cotat la aproximativ 25% din intențiile de vot, după ce luptele politice din Italia au dus în luna iulie la căderea guvernului de unitate națională al premierului Mario Draghi.
Prezență scăzută la vot
Mai puţin de 20% dintre alegătorii italieni eligibili au votat în primele ore ale scrutinului parlamentar de duminică, într-o zi ce pare a avea şanse mari să devină un record negativ de participare, relatează dpa, potrivit Agerpres.
Urnele s-au deschis la ora locală 07.00 (05.00 GMT). La ora locală 12.00, prezenţa la vot era de 19%, în scădere faţă de alegerile din 2018, la care s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă de după Al Doilea Război Mondial, cu o participare generală de 73%, potrivit Ministerului de Interne de la Roma.
Alegerile de duminică ar putea înregistra o prezenţă chiar mai scăzută, experţii prognozând o participare la vot de sub 70%.
Cine este Giorgia Meloni
Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie prim-ministru din Italia, aflată la conducerea celui mai radical guvern după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În vârstă de 45 de ani, Meloni a crescut într-un cartier muncitoresc din Roma, mai bine cunoscut pentru cultivarea activiștilor de stânga decât pentru producerea de politicieni de extremă dreapta.
Partidul ei, Frații Italiei, are rădăcini în mișcarea neofascistă, ideologie ce a apărut din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial. Steagul partidului Giorgiei Meloni include o flacără tricoloră, fost simbol al fascismului la începutul secolului al XX-lea. Noul premier italian a refuzat să îndepărteze flacăra de pe sigla partidului.
Așa-numita „coaliție de centru-dreapta” a dominat sondajele din ultima lună și este formată din partidul Fratelli d’Italia condus de Giorgia Meloni, partidul Liga Nordului condus de Matteo Salvini, partidul Forza Italia condus de Silvio Berlusconi și partidul Noi con l'Italia condus de Maurizio Lupi.
Giorgia Meloni folosește în discursul său politic un stil retoric de dreapta, care pune accent pe „Dumnezeu, patrie și familie”.
Între 2008 și 2011, Meloni a fost ministru pentru tineret în guvernul condus la acea vreme de Silvio Berlusconi. În cartea sa din 2021 „Eu sunt Giorgia”, Meloni subliniază că nu este fascistă, dar se identifică cu moștenitorii lui Mussolini: „Am preluat ștafeta unei istorii de 70 de ani”, spune aceasta.
Meloni a fost, dintotdeauna, eurosceptică, în trecut vorbind despre scoaterea Italiei din zona euro precum și părăsirea Uniunii Europene. Aceasta și-a moderat însă discursul și acum spune că va lucra cu UE și s-a poziționat în opoziție cu Vladimir Putin și pro-NATO și pro-Ucraina.
Chiar dacă, în timpul campaniei sale, Meloni a subliniat că Italia va rămâne un partener de încredere în cadrul UE, ea a dat de asemenea de înţeles că va încerca să renegocieze câteva înţelegeri şi acorduri.
Faptul că Italia va primi 192 de miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare post-pandemică, mai mult ca orice altă ţară din UE, nu a fost menţionat de Meloni în discursul său.
Giorgia Meloni militează împotriva drepturilor LGBT, dorește o blocare navală a Libiei și a avertizat în mod repetat împotriva migranților musulmani.
Carismatică, inteligentă și periculoasă
Femeia de 45 de ani este considerată carismatică, inteligentă și periculoasă. Și știe exact ce vrea să audă electoratul său. Acuză stânga că este agresivă și Uniunea Europeană că nu poate gestiona criza energetică.
Susține că ultimul guvern i-a abandonat pe oameni - dar că ea va pune întotdeauna italienii pe primul loc. „Permiteți-mi să vă explic poziția noastră cu privire la migrație. Ni s-au spus o mulțime de prostii în legătură cu acest lucru” - le spunea alegătorilor Giorgia Meloni în campania electorală.
„Să-i așteptăm cu pușca!” - îndeamnă unul dintre participanții la un miting al Giorgiei Meloni. „Nu, stați așa, nu sunt de acord cu asta”, spune aceasta. Extremista de dreapta se străduiește să pară moderată. Dar explică rapid ce își dorește: vrea să vadă o abordare mai dură în privința migranților. „Ei provoacă probleme de securitate. Dar nu-i poți face pe cei de stânga să înțeleagă asta. Sunt solidari cu femeile care au fost atacate atât timp cât nu sunt atacate de imigranți ilegali. Pentru că, dintr-o dată, imigrantul ilegal este mai important decât victima violului” - afirma Giorgia Meloni, lidera partidului „Frații Italiei”.
Cel mai radical guvern din UE
Alături de Giorgia Meloni se află colegul de coaliție Matteo Salvini, care conduce partidul Liga Nordului. Liga Nordului a început în anii ‘90 ca o mișcare secesionistă care cerea independența regiunilor prospere nordice ale Italiei de restul țării, dar formațiunea a fost ajutată în 2010 de Salvini să devină un partid politic cu ecou național. Salvini a fost un admirator de multă vreme al lui Vladimir Putin și este deja celebră o poză cu el în Moscova, purtând un tricou cu chipul președintelui rus. Deși s-a opus invaziei Ucrainei și s-a distanțat de acțiunile Kremlinului, Salvini a susținut adesea în ultimele luni că sancțiunile occidentale aplicate regimului Putin îi rănesc pe italieni mai mult decât ruși.
Al treilea dintre partidele coaliției care ar urma să câștige alegerile de duminică este Forza Italia al fostului premier Berlusconi. Platforma lui de partid are o abordare mai moderată decât cea a aliaților săi din coaliție, dar în ciuda acestui lucru, istoria sa personală plină de scandaluri - de la condamnarea pentru evaziune fiscală în 2013 până la prietenia veche de decenii cu Putin și acuzațiile de a solicita servicii sexuale de la minore - a atras mai multă atenție.
Editor : Robert Kiss
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
