Sirenele antiaeriene au sunat vineri în toate regiunile Ucrainei, după ce forţele militare ruse au lansat un atac cu cel puţin 70 de rachete asupra mai multor oraşe ucrainene din regiunea Kievului, Harkov, Jîtomîr, Vinița, Mikolaiv. Rușii acuză, la rândul lor, bombardamente ucrainene în regiunea Lugansk, care ar fi provocat morți și răniți. Vladimir Putin se va întâlni luni cu omologul său rus Aleksandr Lukașenko pentru a discuta „situaţia din regiune”, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron nu a renunțat la planul de a vorbi cu Putin, pentru a-i cere să oprească bombardamentele.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
UE interzice exporturile de motoare de drone către Rusia
ACTUALIZARE 22.17 Uniunea Europeană a interzis vineri exportul de motoare de drone către Rusia şi către toate ţările terţe care îi pot furniza aceste elemente pentru a priva Kremlinul de aceste arme folosite împotriva Ucrainei, relatează AFP.
Această măsură este una dintre prevederile celui de-al 9-lea pachet de sancţiuni aprobat joi seara la un summit european la Bruxelles şi care a intrat în vigoare vineri odată cu publicarea în Monitorul Oficial al UE, potrivit Agerpres.
De asemenea, Bruxelles-ul interzice cetăţenilor UE să deţină „funcţii în cadrul organelor de conducere ale tuturor persoanelor juridice, entităţi sau entităţi deţinute sau controlate de statul rus şi situate în Rusia”.
„Continuăm să vizăm economia şi pe cei care joacă un rol decisiv în acest război brutal”, a subliniat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit unui comunicat.
Jens Stoltenberg: Nu trebuie să subestimăm Rusia. Putin e gata să fie în acest război multă vreme
ACTUALIZARE 20.40 Rusia se pregăteşte de un război lung împotriva Ucrainei, căreia aliaţii din cadrul NATO trebuie să continue să-i furnizeze arme până când preşedintele Vladimir Putin înţelege că „nu poate câştiga pe câmpul de luptă”, a declarat vineri pentru AFP secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
La aproape zece luni după invazia Moscovei asupra Ucrainei, forţele ucrainene au provocat Kremlinului o succesiune de înfrângeri care au permis eliberarea mai multor teritorii. Dar "nimic nu indică faptul că Putin a renunţat la obiectivul său de a controla Ucraina", a avertizat secretarul general al NATO.
"Nu trebuie să subestimăm Rusia. Ea se pregăteşte pentru un război lung", a declarat Stoltenberg în cadrul unui interviu pentru AFP, potrivit Agerpres.
"Vedem că încearcă să mobilizeze mai multe forţe, că este pregătită să sufere şi numeroase pierderi, că încearcă să aibă acces la mai multe arme şi muniţii", a subliniat el. "Trebuie să înţelegem că preşedintele Putin este gata să fie în acest război multă vreme şi să lanseze noi ofensive", a afirmat el.
Rusia promite că nu va folosi arme biologice
ACTUALIZARE 20.34 Rusia nu va folosi arme biologice, a declarat vineri un diplomat rus de rang înalt în timpul unei conferinţe de presă la Geneva, transmite AFP.
Directorul adjunct în Departamentul neproliferare şi controlul armamentelor în MAE rus Konstantin Voronţov a combătut afirmaţiile conform cărora Rusia ar putea recurge la astfel de arme în conflictul din Ucraina.
„Acesta nu este deloc un subiect” de discuţie şi Rusia este „integral şi ferm ataşată obligaţiilor sale” asumate în tratatele internaţionale care interzic folosirea acestor arme, a indicat diplomatul rus.
„Noi nu avem niciun program în domeniul militar legat de armele biologice” şi „toate activităţile noastre în domeniul biologic sunt exclusiv în scopuri paşnice şi nimic mai mult decât atât”, a susţinut Konstantin Voronţov, vorbind presei în marja unei reuniuni de evaluare a aplicării Convenţiei asupra armelor biologice (BWC), care interzice conceperea, fabricarea şi stocarea acestei categorii de arme de distrugere în masă.
Ucraina are nevoie de generatoare
ACTUALIZARE 20.30 Companiile mici şi mijlocii ucrainene au importat aproximativ 500.000 de generatoare electrice, însă Ucraina are nevoie de alte mii de astfel de echipamente mai mari şi mai puternice pentru a trece peste perioada de iarnă, a declarat vineri premierul Denis Şmihal, potrivit Reuters.
Începând din octombrie, Ucraina s-a confruntat cu tot mai multe pene de curent din cauza atacurile forţelor ruse asupra infrastructurii sale energetice, fiind afectate milioane de civili ucraineni.
„Întreprinderile mici şi mijlocii ucrainene au importat deja 500.000 de generatoare de curent de capacitate mică. Dar pe parcursul iernii vom avea nevoie de circa 17.000 unităţi de generare a curentului electric mari şi industriale”, a spus Şmihal într-o şedinţă de guvern, relatează Agerpres.
„Sperăm să acoperim o parte a acestor nevoi cu ajutorul partenerilor noştri”, a adăugat el.
Rușii au lansat 76 de rachete asupra Ucrainei, 60 doborâte
ACTUALIZARE 15.24 Conform şefului Statului Major al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, în raidul de vineri dimineaţă Rusia a lansat asupra Ucrainei în total 76 de rachete, dintre care 60 au fost doborâte.
„Conform datelor preliminare, în această dimineaţă inamicul a lansat din mările Neagră şi Caspică 76 de rachete, inclusiv 72 de rachete de croazieră (X-101, Kalibr, X-22) şi patru rachete aer-sol ghidate (X-59) asupra infrastructurii critice ucrainene”, a scris pe Telegram generalul Zalujnîi.
Bombardamentele au provocat întreruperi în furnizarea electricităţii pe tot teritoriul Ucrainei, operatorul reţelei de electricitate Ukrenergo avertizând că de data aceasta restabilirea furnizării curentului electric va dura mai mult faţă de atacurile precedente, relatează agenţiile Reuters şi AFP.
„Un nou val masiv de bombardamente ruseşti ţinteşte infrastructura energetică, instalaţii au fost deja avariate în estul şi sudul ţării”, a scris pe Facebook ministrului ucrainean al energiei, German Galuscenko. Potrivit acestuia, în total nouă instalaţii energetice au fost lovite în raidul de vineri.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Având în vedere că acesta este deja al nouălea val de lovituri cu rachete asupra instalaţiilor energetice, restabilirea furnizării energiei va dura mai mult ca înainte”, a atenţionat operatorul reţelei de distribuţie a energiei electrice din Ucraina, compania Ukrenergo
Parlamentul bulgar a aprobat donarea de arme Ucrainei
ACTUALIZARE 14.50 Parlamentul bulgar a aprobat vineri donarea de armament către Ucraina pentru a ajuta această ţară să reziste în faţa agresiunii ruse, după luni întregi de dezbateri între partidele proruse şi cele prooccidentale din această ţară. Bulgaria și Ungaria sunt singurele țări membre NATO şi ale Uniunii Europene care nu au trimis până acum un astfel de ajutor Ucrainei.
Trimiterea de material de luptă, în principal antiaerian, a fost susţinută de 166 de deputaţi din formaţiuni euroatlantice şi respinsă de 48 de reprezentanţi ai Partidului Socialist şi ai formaţiunii ultranaţionaliste proruse Vazrajdane (Renaşterea), transmite EFE, potrivit Agerpres.
Socialiştii, care consideră că un astfel de ajutor reprezintă o implicare în război şi contribuie la prelungirea lui, i-au cerut preşedintelui Rumen Radev, considerat prorus, să se opună prin veto trimiterii de arme în Ucraina.
În trecut, Radev a apreciat că trimiterea de arme Ucrainei contravine securităţii naţionale şi diminuează capacităţile defensive ale Bulgariei.
Deşi tipul de arme care urmează să fie trimise este păstrat secret, surse militare au declarat pentru EFE că va fi donată o cantitate importantă de tunuri antiaeriene de 23 de milimetri, un model mai vechi, cu tehnologie sovietică, dar pe care Ucraina le foloseşte deja cu eficacitate pentru a doborî drone iraniene cu care Rusia bombardează periodic această ţară.
La începutul lunii, ministrul apărării interimar Dimitar Stoianov a dezvăluit că Bulgaria nu va trimite sisteme de rachete antiaeriene S-300 şi nici avioane de vânătoare MiG-29 sau Su-25.
La rândul său, premierul interimar Galab Donev a declarat în trecut că materialul trimis va fi folosit pentru antrenamente, nu pe câmpul de luptă.
Peste 50% din sistemul energetic al Ucrainei este nefuncțional
ACTUALIZARE 14.44 Peste 50% din sistemul energetic al Ucrainei este nefuncțional din cauza bombardamentelor masive de vineri ale Rusiei împotriva infrastructurii ucrainene, a anunțat compania națională Ukrenergo, potrivit Ukrainska Pravda.
Compania a mai indicat că vor fi pene de curent pe parcursul zilei.
Peste 40 de rachete lansate asupra Kievului, 37 doborâte
ACTUALIZARE 14.32 Rușii au lansat vineri peste 40 de rachete asupra Kievului, dintre care 37 au fist doborâte, potrivit reprezentantului administrației militare a orașului, Mihail Șamanov, citat de Ukrainska Pravda.
„Potrivit calculelor noastre, este unul dintre cele mai mari atacuri cu rachete de la începutul războiului”, a spus Mihail Șamanov, potrivit sursei citate.
Rusia foloseşte din nou crematorii mobile în Ucraina pentru soldaţii săi morţi în luptă
ACTUALIZARE 14.21 Rusia foloseşte din nou crematorii mobile în unele zone din Ucraina din cauza numărului mare de pierderi în rândul armatei sale, a anunţat vineri Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei pe pagina sa de Facebook, transmite EFE.
„Ocupanţii ruşi au suferit pierderi semnificative în Tokmok, în regiunea Zaporojie (sudul Ucrainei), motiv pentru care crematoriile mobile funcţionează în oraş”, a afirmat sursa citată, care a adăugat că „forţele de apărare ale Ucrainei au distrus până la 10 unităţi de echipament militar (rus) de diverse tipuri în oraşul Tokmak, în regiunea Zaporojie, în data de 14 decembrie”.
Într-o declaraţie pentru Ukrainska Pravda, care a publicat fotografii cu aceste crematorii mobile, Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei a semnalat că „circa 180 de militari duşmani au fost răniţi. Merită menţionat că deja în oraş funcţionează crematorii mobile ruse”.
Statul Major ucrainean a mai informat că forţele armate ale ţării au ucis circa 30 de ocupanţi în Lazurne, în regiunea Herson (surdest), în ultimele ore.
Presa locală relatează la rândul său că circa 60 de militari ruşi au murit în urma unui atac ucrainean asupra oraşului Kadiivka, din regiunea Lugansk, la 11 decembrie.
Zaporojie, împreună cu provincia învecinată Herson şi cu regiunile estice Lugansk şi Doneţk au fost anexate ilegal în septembrie de Rusia, a cărei armată nu a reuşit până în prezent să le controleze în totalitate.
EFE aminteşte că nu este pentru prima dată când ucrainenii denunţă prezenţa de crematorii mobile ruse pe teritoriul lor. Aceste crematorii mobile au apărut şi în timpul atacului asupra oraşului ucrainean Mariupol, de la Marea Azov, aflat acum în mâinile ruşilor şi al cărui asediu care a durat câteva luni s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi.
Rusia continuă să producă drone Orlan în pofida sancţiunilor Occidentului
ACTUALIZARE 13.11 Cu toate că Occidentul a sancţionat compania rusă care produce dronele Orlan, folosite de Rusia în invazia din Ucraina, această companie continuă să lucreze graţie intermediarilor care îi înlesnesc achiziţionarea din străinătate a pieselor de schimb necesare, a dezvăluit joi o anchetă jurnalistică, transmite EFE.
„Războiul din Ucraina durează deja de mai bine de nouă luni şi în tot acest timp compania producătoare de drone ruse achiziţionează piese de schimb occidentale”, a constatat anchetat realizată de portalul Vajniie Istorii, ziar independent rus cu sediul în Letonia, şi Institutul Britanic de Investigaţii pentru Apărare (RUSI).
Compania rusă Speţialni Tehnologhiceski Ţentr (STTs) „este vizată de sancţiuni, de aceea nu poate cumpăra direct piese. Dar există intermediari în Statele Unite, China şi Rusia care îi permit să evite restricţiile”, au explicat investigatorii.
„Dronele Orlan sunt ochii şi urechile armatei ruse. Permit localizarea militarilor şi a echipamentelor ucrainene şi calibrarea focului. Pot intercepta convorbiri, bruia semnalul telefoanelor mobile sau difuza mesaje de propagandă”, a declarat expertul militar rus Kiril Mihailov.
Un alt expert menţionat în anchetă, Pavel Luzin, a afirmat că, înainte de începerea „campaniei militare” în Ucraina, Rusia dispunea de circa 1.500 de drone de acest tip, fabricate în ţară în 2010 sau 2011.
Potrivit RUSI, în fabricarea acestor drone se folosesc componente de la companiile americane Altera, Xilinx, Texas Instruments, Microchip Technology, Analog Devices, Linear Technology, de la cele europene STMicroelectronics şi NXP Semiconductors, şi de la cele nipone Renesas Electronics şi Saito Seisakusho.
Vajniie Istorii a descoperit că fabrica rusă achiziţionează o parte din componentele necesare pentru producerea dronelor Orlan de pe piaţa digitală rusă de echipament electronic Citylink, de unde a cumpărat mărfuri în valoare de 300 de milioane de ruble (4,64 milioane de dolari) în primele cinci luni ale acestui an.
Totuşi, potrivit autorilor investigaţiei, principalul furnizor este compania rusă SMT-Ilogic, cu toate că reprezentanţii acestei companii care fabrică drone au dezminţit pentru Vajniie Istorii orice legătură cu STTs.
„SMT-Ilogic se prezintă drept unul dintre principalii furnizori de echipament electronic şi componente din Rusia. Din 2017, compania a importat în Rusia mărfuri în valoare de circa 70 de milioane de dolari”, au dezvăluit investigatorii, care au precizat că grosul livrărilor provine din China.
După cum relatează Vajniie Istorii, STTs este principalul client al SMT-Ilogic şi câştigurile pe care le aduce acestei companii reprezintă aproape 80% din câştigurile totale.
Investigatorii au dezvăluit legături între ambele companii, care dovedesc că SMT-Ilogic a fost creată de STTs în 2015, la scurt timp după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea şi după primele sancţiuni ale Occidentului împotriva Rusiei.
În afara intermediarului rus, STTs mai are un presupus intermediar în Hong Kong, compania Asia Pacific Links, care, din 2017 şi până în prezent, a livrat mărfuri în valoare de 12 milioane de dolari. Jumătate din aceste mărfuri au fost achiziţionate în ultimele nouă luni şi jumătate, adică de la începerea invaziei ruse în Ucraina.
Ancheta numeşte şi un presupus intermediar american, compania Ik Tech, cu sediul în Florida şi care între 2018-2021 a livrat componente în valoare de 2,2 milioane de dolari.
„Printre mărfurile achiziţionate existau aproape 1.400 de procesoare GUM3703FEBY produse de Gumstix, identice cu cele găsite în Ucraina în dronele ruse Orlan”, au menţionat autorii investigaţiei.
Rusia vizează sistemele de apărare antirachetă ale SUA în Europa
ACTUALIZARE 12.23 Rusia adoptă măsuri pentru a reduce eficacitatea sistemelor de apărare antirachetă ale SUA în Europa, a declarat comandantul şef al forţelor strategice ruse, general colonelul Serghei Karakaiev, într-un interviu publicat vineri de cotidianul Krasnaia Zvezda, citat de EFE.
„Trupele de rachete strategice efectuează o serie de măsuri tehnico-militare care permit să reducă într-un grad suficient eficacitatea apărării antirachete a SUA în Europa şi garantarea îndeplinirii sarcinilor trasate”, a susţinut Karakaiev.
Oficialul rus a explicat că aceste măsuri se referă îndeosebi la crearea de „noi sisteme de rachete dotate cu mijloace moderne de combatere a apărării antiaeriene, luând în calcul caracteristicile estimate ale viitoarelor sale sisteme informatice şi de atac”.
Generalul colonelul rus a adăugat că se lucrează la noi sisteme pentru ca rachetele şi ogivele să fie mai greu de detectat, precum şi la sporirea capacităţii de variere a traiectoriei rachetelor balistice intercontinentale.
În plus, Karakaiev a anunţat că anul viitor vor începe lucrările pentru fabricarea unei noi rachete intercontinentale mobile, care va putea fi lansată din „orice regiune a teritoriului Federaţiei Ruse”.
Karakaiev a informat că, în 2023, forţele strategice ale ţării intenţionează să efectueze opt lansări de probă cu rachete balistice intercontinentale, dublu faţă de anul în curs.
„În 2022 s-au efectuat patru lansări cu rachete strategice, care au confirmat fiabilitatea ridicată a sistemelor de rachete”, a declarat militarul rus, care a vorbit printre altele de noua rachetă balistică intercontinentală Sarmat.
Alarmă aeriană în Ucraina, zeci de rachete lansate de ruși
Publicaţia locală Ukrainska Pravda a relatat totodată că au putut fi auzite explozii în Kiev şi Harkov, al doilea oraş ca mărime al ţării, însă nu a precizat dacă s-au înregistrat victime sau pagube materiale.
Ukrainska Pravda citează surse care spun că au fost cel puțin 70 de rachete lansate vineri împotriva Ucrainei.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Atacul din Kiev a fost confirmat de primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, care a anunţat că oraşul a fost atacat vineri cu rachete în mai multe puncte de pe malul stâng al fluviului Nipru, care străbate Kievul.
„Rusia a lovit malul stâng al capitalei”, în mai multe locuri, la primele ore ale dimineţii de vineri, a scris Kliciko pe canalul său de Telegram.
„Echipele de salvare au fost trimise la locurile afectate”, a adăugat el, dar nu a făcut referire la pierderi de vieţi omeneşti sau la pagube materiale în urma acestor atacuri.
„Nu părăsiţi adăposturile! Atacul împotriva capitalei este încă în desfăşurare”, a mai scris Kliciko.
Metroul și-a oprit circulația, iar stațiile au devenit adăposturi antiaeriene pentru civili.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Omologii săi din Harkov (nord-est) şi Poltava (centru-est) au anunţat la rândul lor că oraşele lor au rămas fără electricitate după bombardamentele matinale.
Totodată, potrivit Reuters, operatorul căilor ferate ucrainene a transmis că mai multe linii de cale ferată în regiunile Harkov, Kirovohrad, Doneţk şi Dnipropetrovsk au rămas fără curent electric după atacurile ruse cu rachete.
Ucraina s-a trezit vineri dimineaţă în sunetul sirenelor în întreaga ţară care avertizau cu privire la atacuri aeriene, a declarat Vitalii Kim, şeful administraţiei militare din regiunea Nikolaiev (Mikolaiv), care a menţionat că a numărat cel puţin 60 de rachete.
„Primele sirene au sunat în zori de zi, la ora locală 08:00 (06:00 GMT) şi au vizat inclusiv malul stâng (al fluviului Nipru). La ora locală 08:10 a sunat o sirenă antiaeriană la Kiev, iar apoi în provinciile Jîtomîr şi Viniţa”, a adăugat responsabilul militar regional pe contul său de Telegram.
„Nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene, rămâneţi în adăposturi”, a scris pe Telegram şi adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale, Kirilo Timoşenko.
Din octombrie, Rusia a lansat mai multe valuri de atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, provocând pene de curent în întreaga ţară.
Rușii acuză bombardamente ucrainene în Lugansk
Cel puţin opt persoane au fost ucise şi 23 rănite în bombardamente ucrainene asupra regiunii Lugansk controlate de Rusia în estul Ucrainei, a anunţat vineri agenţia oficială de presă rusă TASS, preluată de Reuters, citând o sursă neidentificată din serviciile de urgenţă.
Bombardamentele au distrus o clădire în satul Lantrativka şi câţiva oameni au fost prinşi sub moloz, potrivit TASS, preluată de Agerpres.
Oficiali susţinuţi de Rusia de la reprezentanţa Luganskului la Centrul Comun de Control şi Coordonare - un organism de monitorizare a încetării focului instituit pentru a ajuta la gestionarea conflictului dintre separatiştii susţinuţi de Rusia şi forţele ucrainene după 2014 - au declarat că Ucraina a tras trei rachete HIMARS fabricate în SUA spre Lantrativka la 4:10 ora locală (2:10 GMT) vineri dimineaţă.
Şeful „miliţiei populare” din Lugansk a informat de asemenea pe canalul său de Telegram că s-au înregistrat victime civile ca rezultat al bombardamentelor ucrainene asupra oraşului Svatove vineri dimineaţă. El nu a oferit alte detalii despre atac.
Reuters nu a putut verifica imediat informaţiile de pe câmpul de luptă.
Putin se întâlnește cu Lukașenko
Preşedintele rus Vladimir Putin se va duce luni în Belarus, aliatul său în conflictul din Ucraina, a anunţat vineri serviciul de presă prezidenţial belarus, citat de France Presse.
Putin se va întâlni cu omologul său Aleksandr Lukaşenko la Palatul Independenţei din Minsk, în timpul „vizitei sale de lucru în Belarus”, a precizat serviciul de presă.
Discuţiile bilaterale se vor concentra pe „integrarea ruso-belarusă”, în timp ce cele două ţări au încheiat mai multe acorduri de cooperare în domeniile economic şi militar.
„Preşedinţii vor acorda prioritate de asemenea problemelor de securitate şi vor face schimb de opinii cu privire la situaţia din regiune şi din lume”, se mai spune în comunicat, fără a menţiona în mod specific invazia rusă în Ucraina.
Belarus a servit drept bază pentru trupele ruse în ofensiva lor din Ucraina lansată la sfârşitul lunii februarie, dar armata belarusă nu a luat parte până acum la luptele de pe teritoriul ucrainean, potrivit AFP.
La mijlocul lunii octombrie, Belarus şi Rusia au anunţat crearea unei forţe militare comune, în scopuri pur „defensive”, potrivit Minskului.
Macron vrea să îl sune pe Putin
Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că intenţionează să îi telefoneze omologului său rus, Vladimir Putin, în legătură cu bombardamentele şi atacurile ruseşti cu drone în Ucraina şi când va fi necesar să se finalizeze un acord privind securitatea centralei nucleare Zaporojie, notează AFP.
„În prezent, cel mai urgent subiect este acela de a continua să lansăm un apel la armistiţiu în cazul bombardamentelor şi al atacurilor cu drone”, a spus el într-o conferinţă de presă la finalul un summit european la Bruxelles.
„Intenţionez să îi telefonez preşedintelui Putin pe acest subiect, deoarece este foarte clar că o bună parte dintre aceste atacuri sunt crime de război, ele (vizează) infrastructuri civile, chiar civili”, a spus şeful statului francez.
„Nu asta este natura operaţiunii speciale pe care a lansat-o, a războiului pe care l-a lansat la început, care a fost o cucerire teritorială”, a adăugat el.
Preşedintele francez şi premierul cambodgian Hun Sen, preşedintele în exerciţiu al ASEAN, au îndemnat marţi la „încetarea imediată a loviturilor aeriene şi a atacurilor cu drone împotriva populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene”.
„Aş dori ca acest apel să convingă anumite puteri, China, India şi altele să ni se alăture şi să facă presiuni asupra Rusiei”, a continuat Emmanuel Macron.
Preşedintele francez este implicat şi în negocieri, mediate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), pentru a securiza cinci centrale nucleare din Ucraina, inclusiv cea din Zaporojie ocupată de armata rusă.
„Vreau să putem obţine retragerea completă a armelor grele, a armelor uşoare şi a forţelor armate. Suntem destul de aproape de a obţine acest lucru”, a spus el, fără alte detalii.
„La momentul potrivit, îi voi telefona preşedintelui Putin pentru a încerca să ajut la finalizarea acestor acorduri”, a adăugat şeful statului francez, citat de AFP.
16 bombardamente rusești în Herson
Armata rusă a lovit Hersonul joi „de peste 16 ori”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce oraşul, eliberat de forţele guvernamentale pe 11 noiembrie, este supus unui bombardament violent care l-a privat de electricitate, scrie AFP.
„Numai de la începutul acestei zile, Rusia a bombardat Hersonul de peste 16 ori! Doar într-o zi!”, a acuzat el în discursul său zilnic pe reţelele sociale, deplângând şi „atacuri brutale ale Rusiei” în Donbas (est) şi în regiunea Harkov (nord-est).
Editor : B.P.
