Academia Regală de Științe a Serbiei vrea să dea NATO în judecată

Data publicării:
Fabrică bombardată din Belgrad. Sursă foto: Agenția Tanjug
Fabrică bombardată din Belgrad. Sursă foto: Agenția Tanjug

Academia Regală de Științe a Serbiei a format o echipă juridică și spune că intenționează să dea în judecată Alianța Nord-Atlantică. Motivul? Bombardamentele NATO din 1999.  

tanjug
Fabrică bombardată din Belgrad. Sursă foto: Agenția Tanjug

Membrii Academiei Regale de Științe acuză NATO de utilizarea uraniului sărăcit în timpul intervenției militare a trupelor aliate în Kosovo, ultimul episod sângeros al dezintegrării Iugoslaviei.

O echipă internațională de experți în științe juridice îi va reprezenta pe sârbii care suferă de cancer ca urmare a presupusei utilizări a uraniului sărăcit.

„Am pus la punct o echipă formată din experți din Serbia și din străinătate. Avem deja 50 de persoane din orașul Nis cu o documentație medicală aparent relevantă, interesantă”, a declarat pentru Balkan Insight Srdjan Nogo, președintele Academiei.

Potrivit acestuia, echipa este formată din experți internaționali din Germania, Franța, Italia, Rusia, China, Marea Britanie și Turcia.

În martie 1999, NATO a lansat bombardamente aeriene asupra infrastructurii militare sârbe, după ce președintele Slobodan Miloșevici refuzase să semneze un acord de pace pentru a pune capăt represiunilor violente la care erau supuși albanezii din regiunea Kosovo, care solicita ruperea de Serbia. Rachete de croazieră și cu rază lungă au fost folosite pentru a doborî obiective de înaltă apărare, cum ar fi instalații strategice din Belgrad și Priștina. Unul dintre orașele sârbe cele mai afectate de raiduri a fost Nis. Intervenția militară a NATO în Kosovo a reprezentat o încălcare a dreptului internațional, deoarece nu a avut susținerea Consiliului de Securitate al ONU.

Diverse ONG-uri europene susțin că zeci de soldați italieni ar fi murit în urma expunerii fără protecție la uraniu sărăcit, în cadrul misiunilor de menținere a păcii în Kosovo.

Srdjan Nogo a mai explicat că documentele juridice vor fi depuse la instanțele statelor membre NATO și că unul dintre documente va solicita acordarea asistenței pentru tratamentul medical al pacienților cu cancer din Serbia.

Nogo a mai spus că statele NATO participante la intervenția militară ar putea fi identificate. „Este cunoscut cine și ce a bombardat în Serbia. De exemplu, se știe că un avion francez a dat drumul bombei în Lacul Palici”, a precizat președintele Academiei, adăugând că membrii echipei de experți în drept vor lucra pro bono.

„Nu dorim să provocăm ură, noi vrem doar demnitate pentru cetățenii sârbi”, a mai afirmat Srdjan Nogo, subliniind că nu se așteaptă la vreo formă de ajutor din partea statului.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri