Un pachet de peste 500 de miliarde de euro pentru statele UE, companii şi şomeri, dar şi un viitor „fond de relansare”: miniştrii europeni de finanţe s-au înţeles joi asupra unui plan pentru a susţine economia lovită în plin de noul coronavirus, consemnează AFP într-o prezentare a acestui plan, conform Agerpres.
Banii mobilizaţi astfel prin împrumuturi nu vor fi cheltuiţi automat, ci accesaţi de statele care o vor cere. Acest plan este complementar investiţiilor angajate la nivel naţional şi măsurilor deja aprobate de Comisia Europeană în urma pandemiei, în special suspendarea regulilor privind disciplina bugetară şi relaxarea reglementărilor privind ajutoarele de stat. Mecanismul European de Stabilitate (MES), creat în anul 2012 în timpul crizei datoriilor zonei euro, va acorda linii de credit „preventive” ţărilor cele mai afectate de criză.
Citiți și: „Șoc economic major pentru UE”. Raportul dur al Comisiei Europene despre impactul devastator al COVID-19 asupra Europei
Pe de altă parte, simpla disponibilitate a acestor bani are ca scop să dea încredere pieţelor. Împrumuturile vor putea ajunge până la 2% din PIB-ul unei ţări, adică aproximativ 40 de miliarde de euro în cazul Italiei. Acest instrument financiar va fi creat într-un termen de două săptămâni şi va fi disponibil „până la sfârşitul crizei COVID-19”, au precizat miniştrii europeni de finanţe în concluziile reuniunii desfăşurate joi prin videoconferinţă.
Teoretic, beneficiarii MES trebuie să implementeze reforme economice, uneori dureroase. Însă în contextul crizei actuale această condiţionalitate va fi eliminată dacă banii sunt folosiţi pentru finanţarea costurilor directe şi indirecte destinate asistenţei medicale şi prevenirii extinderii pandemiei.
Dar ministrul finlandez de finanţe, Wopke Hoekstra, a cărui ţară manifestase o atitudine inflexibilă la aceste negocieri, a ţinut să amintească faptul că orice sprijin economic în baza MES în afara cheltuielilor de sănătate va fi însoţit de „anumite condiţii”.
Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia financiară a statelor membre, va crea un fond de garantare paneuropean destinat companiilor. Prevăzut iniţial cu o sumă de 25 de miliarde de euro, oferită de statele membre, acest fond ar putea mobiliza până la 200 de miliarde de euro, fonduri care vor fi destinate cu prioritate companiilor mici şi mijlocii.
Comisia Europeană va crea un instrument de garantare prevăzut cu o sumă totală de până la 100 miliarde de euro destinat finanţării şomajului parţial agravat sau creat de pandemie, precum şi finanţării „unor măsuri legate de sănătate”. Executivul european se va împrumuta cu costuri mici pe pieţele financiare şi apoi va împrumuta la rândul său în condiţii favorabile statele membre care au cel mai mult nevoie de aceste fonduri.
Capacitatea de împrumut a Comisiei Europene va fi consolidată de „un sistem de garanţii voluntare ale statelor membre”, care vor trebui să aloce acestui instrument cel puţin 25 de miliarde de euro. Accesul la împrumuturile din acest instrument, însoţit de condiţii stricte, „va fi întrerupt odată ce va trece urgenţa COVID-19”, se mai precizează în concluziile reuniunii.
Miniştrii europeni de finanţe au convenit de asemenea asupra constituirii unui fond de relansare care să pregătească şi să susţină redresarea economică, instrument despre care menţionează că va asigura „solidaritatea UE faţă de statele membre cele mai afectate” de pandemie. Acest fond va fi „temporar, ţintit şi proporţional cu costurile extraordinare ale crizei actuale”, se precizează în documentul întocmit la finalul reuniunii, adăugând că aspectele juridice şi practice, precum şi finanţarea sa şi legătura sa cu bugetul UE încă nu sunt stabilite şi urmează a fi definite.
Franţa pledează pentru un fond de circa 500 de miliarde de euro care să emită datorie comună prin obligaţiuni pe care unii le denumesc „coronabonduri”, Italia şi Spania insistând la rândul lor pentru crearea unei capacităţi substanţiale de împrumut în comun. Însă opoziţia Germaniei şi Olandei la acest punct este fermă, ele respingând categoric ideea de a împărţi riscurile cu ţările lipsite de o politică bugetară riguroasă, cum este Italia.
Editor: A. D.
