Președintele rus Vladimir Putin s-a străduit să le dea asigurări rușilor că sancțiunile impuse de Occident le fac mai rău țărilor care le-au decis decât Rusiei. Dar efectele se văd deja în economie, relatează CNN.
Putin își pregătește țara pentru consecințe pe termen lung.
„Occidentul nu intenționează să-și retragă politica de presiune economică asupra Rusiei”, le-a spus el recent directorilor din aviație. Fiecare sector al economiei Rusiei trebuie să „facă un plan pe termen lung bazat pe oportunități interne”, a insistat el.
Politica lui Putin de concentrare pe resursele interne era previzibilă. De când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina, în 2014, țara s-a pregătit pentru sancțiunile occidentale cu o strategie numită „Fortăreața Rusia”.
Totuși, amploarea contraofensivei economice lansate de Occident după invadarea Ucrainei, în 24 februarie, la care se adaugă retragerea multor mari companii din Rusia, a fost un șoc.
„Nimeni nu s-ar fi putut gândi la asta”, a recunoscut ministrul de externe Serghei Lavrov în martie, referindu-se la înghețarea a jumătate din rezervele de 600 de miliarde de dolari ale Rusiei.
Rusia spune că va contesta sancțiunile asupra rezervelor sale valutare în instanță și a amenințat, de asemenea, cu acțiuni în justiție dacă intră în incapacitate de plată din cauza înghețarii activelor.
CNN a identificat 4 moduri în care companiile, sectoarele economice și oficialii din Rusia încearcă să demonstreze că pot trăi cu sancțiunile occidentale.
1. Reproiectarea mașinilor Lada
Lada, marca rusească emblematică din epoca sovietică, se bazează foarte mult pe piese importate. Avtovaz, care produce Lada, este deținută de producătorul francez de automobile Renault și, potrivit lui Evgheni Eskov, redactor-șef al revistei ruse Auto Business Review, companiile au în comun un singur sistem de achiziții pentru piese.
Pe 24 martie, ca reacție la anunțul că Renault iese de pe piața rusă, Avtovaz a dezvăluit că trebuie să reproiecteze rapid mai multe modele, astfel încât acestea să fie mai puțin dependente de componentele de import.
Compania nu a precizat ce modele vor fi folosite, dar a spus că acestea vor deveni treptat disponibile în lunile următoare. Eskov a spus că modelele reproiectate vor fi versiuni mai simple ale mașinilor actuale, fără caracteristici suplimentare, cum ar fi ABS.
„Doar mașini simple, din trecut”, a explicat el într-un e-mail pentru CNN Business.
2. Ademenirea utilizatorilor de Instagram pe Vkontakte
Instagram a fost până de curând cea mai mare rețea socială din Rusia, potrivit firmei de analiză a rețelelor sociale Brand Analytics. Vkontakte, versiunea rusă de Facebook, a fost a doua.
După ce autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Rusia a întrerupt accesul la Facebook și Instagram, luna trecută, Vkontakte a făcut tot posibilul pentru a atrage creatorii de conținut pe platforma sa.
Compania renunță la comisionul pentru orice conținut monetizat până la sfârșitul lunii aprilie și oferă promovare gratuită pe platformă pentru orice creator de conținut care s-a mutat de pe o altă platformă sau și-a reactivat pagina după 1 martie. De asemenea, a publicat un ghid pentru lansarea unei afaceri pe Vkontakte.
În timp ce utilizatorii lunari ai Vkontakte au atins un record de peste 100 de milioane în martie, Instagram și-a pierdut aproape jumătate dintre utilizatorii activi de limbă rusă între 24 februarie și 6 aprilie.
Totuși, mulți utilizatori ruși de Instagram sunt încă activi pe platformă, folosind un VPN, așa că nu toți au trecut pe Vkontakte.
3. Propriile carduri bancare
Rusia s-a pregătit pentru izolarea financiară după ce unele dintre cele mai mari bănci au fost lovite de sancțiuni, după anexarea Crimeei. În anumite privințe, strategia a dat roade. Sistemul național de plăți din Rusia și sistemul de carduri bancare construit pe acesta, cunoscut sub numele de „Mir”, au crescut exponențial.
Potrivit băncii centrale ruse, în 2021 au fost emise peste 113 milioane de carduri Mir, în creștere față de un total de 1,76 milioane la sfârșitul anului 2016. Anul trecut, aproximativ un sfert din toate plățile cu cardurile din Rusia au fost efectuate cu carduri Mir.
„Sistemul nu era foarte atrăgător pentru rușii obișnuiți înainte de invazie”, spune Maria Shagina, analistă la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale. În schimb, guvernul a cerut ca angajații din sectorul public, pensionarii și oricine primește fonduri sociale să folosească un card Mir.
Atunci când Visa și Mastercard au anunțat, la începutul lunii martie, că suspendă tranzacțiile și operațiunile din Rusia, exista deja o alternativă. Dar Mir nu este un înlocuitor direct. Funcționează doar în Rusia și câteva țări, în principal foste state sovietice. Această lipsă de acoperire globală a împiedicat și încercarea Rusiei de a construi o alternativă la SWIFT, sistemul internațional de plăți. Propria sa versiune, cunoscută sub numele de SPFS, a avut 400 de participanți anul trecut, comparativ cu 11.000 participanți la SWIFT.
„Dacă nu ai încredere în Rusia în alte privințe, de ce ai avea încredere în acest sistem?”, a spus Shagina.
4. Locuri de muncă în administrația publică
Rusia nu se confruntă încă cu șomaj în masă, dar este unul dintre lucrurile de care Kremlinul se teme cel mai mult, pentru că ar putea alimenta o revoltă socială, a spus Elina Ribakova, economist-șef adjunct la Institutul pentru Finanțe Internaționale din Washington.
„Cu cât reprimă mai mult demonstrațiile, cu atât îmi dau seama mai mult că sunt îngrijorați de șomaj”, a spus ea.
Peste 15.000 de persoane au fost arestate în Rusia în primele săptămâni de conflict pentru că au participat la manifestații împotriva războiului, iar Kremlinul a redus efectiv la tăcere mass-media independente prin incriminarea a ceea ce consideră că sunt „informații false” despre așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina.
Capitala, Moscova, încearcă să rezolve potențiala problemă a șomajului printr-un program de recalificare și angajare a unor oameni care lucrau înainte la companiile occidentale, dintre care multe și-au suspendat sau stopat operațiunile în Rusia. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, crede că până la 200.000 de locuri de muncă sunt în pericol.
Soluția, conform unei postări recente pe blogul său, este să le dai muncitorilor rămași în urmă ceva „util” de făcut. El vorbește despre locuri de muncă în administrație, la administrarea parcurilor sau în centrele de sănătate temporare pe care orașul a început să le înființeze. 41 de milioane de dolari sunt rezervați pentru a crea aceste locuri de muncă și a recalifica angajații.
Pentru rușii care și-au făcut o carieră la McKinsey sau Goldman Sachs înainte de război, aceasta ar fi o schimbare bruscă. Dar Ribakova a spus că probabil că nu se va ajunge la asta. Ea crede că majoritatea managerilor din companiile străine vor pleca din Rusia, dacă nu au făcut-o deja.
Ce se va întâmpla mai departe?
Rusia a reușit până acum să reziste impactului inițial al sancțiunilor occidentale fără ca sistemul său financiar să se prăbușească. Acest lucru se datorează în mare parte băncii centrale, care a crescut imediat dobânda la 20% (între timp a redus-o la 17%) și a impus controale stricte de capital.
Dar asta nu înseamnă că Rusia a trecut de partea cea mai rea. Economia ar putea scădea cu 8,5% în acest an, potrivit FMI. Colapsul ar putea fi și mai mare dacă Europa interzice importurile de petrol rusesc. Iar inflația este de 17,5%, ceea ce chiar și Putin recunoaște că este o problemă pentru cetățenii ruși.
Un alt risc-cheie, spun experții, este dependența Rusiei de produsele importate, în condițiile în care multe dintre acestea sunt supuse sancțiunilor. Acestea vor fi mai greu de contracarat decât măsurile care vizează macroeconomia.
„Există un sentiment, mai ales în guvern, că după colț îi așteaptă un monstru. Și pur și simplu nu știu când anume îi va mânca acel monstru”, spune Ribakova.
Editor : M.B.
