Via şi vinul românesc au luat tot ce se putea lua din fondurile europene alocate acestui sector în ultimii ani, viticultura reuşind să absoarbă toţi banii europeni disponibili pentru refacerea culturilor de viţă nobilă, foarte cerute la export.
În primul an de aderare, finanţările obţinute au fost timide: doar 6,9 milioane de euro. Un an mai târziu însă, lucrurile stăteau de cinci ori mai bine şi atrăgeam fonduri de 35 de milioane de euro.
Între 2009 şi 2011, finanţările europene au depăşit constant pragul de 40 de milioane de euro.
În comparaţie, ţări ca Franţa sau Spania primesc anual aproape 350 de milioane de euro. Cu toate acestea, sumele atrase pentru producţia de vinuri din România sunt cu atât mai importante cu cât gradul de absorbţie la nivel naţional nu a depăşit 12%.
Cu bani din afară, în ultimii cinci ani, viticultura românească s-a dezvoltat cu fonduri europene de peste 160 de milioane de euro. Au fost replantaţi butuci pe 21.000 de hectare, adică 11% din suprafaţa cultivată cu viţă de vie la nivel naţional, iar acum vorbim de un total de peste 190.000 de hectare.
În funcţie de suprafaţa cultivată, România ocupă locul al cincilea în ierarhia celor mai importante ţări viticole din Europa.
Finanţări UE pentru refacerea culturilor
2007 - 6,9 milioane de euro (1176 hectare)
2008 - 35 milioane de euro (4572 hectare)
2009 - 41,6 milioane de euro (5339 hectare)
2010 - 41,5 milioane de euro (5139 hectare)
2011 - 40,9 milioane de euro (4501 hectare)
Viţă de vie în România
Suprafaţă replantată: 21.000 de hectare.
Suprafaţă totală: 196.000 de hectare.
(Sursa: Patronatul Naţional al Viei şi Vinului)