Motiv nebănuit pentru care Astaldi cere o amânare la Golden Gate-ul de peste Dunăre

Modificările de legislative, condițiile meteo dificile sau schimbarea vitezei de circulație sunt câteva dintre motivele invocate de Astaldi pentru a își umple buzunarele în proiectul Golden Gate-ului românesc. Juriștii companiei explică cum italienii pot câștiga mai mult din aceste claimuri decât din marja normală de profit.

Lăudată pentru mobilizarea exemplară avută în proiectele din România, fie că vorbim de magistrala 5 de metrou, Drumul Taberei-Eroilor, fie de podul de peste Dunăre la Brăila, firma italiană Astaldi mai are o calitate puțin cunoscută: nu scapă nicio greșeală sau angajament nerespectat al contractorilor de stat pentru a își rotunji veniturile.

Deseori rotunjirea are loc peste marja de profit declarată, situată de regulă în jurul a 6,5%. Este cazul și podului de peste Dunăre din zona Brăila unde italienii au o listă întreagă de revendicări, mult înainte de a fi înfiptă vreo lopată în pământ.

„De multe ori se întâmplă ca aceste claimuri să fie mai mult decât dublul profiturilor declarate. Gândiți-vă că la un contract de 120 de milioane de euro, un profit de 6,5% semnifică în jurul a 8 milioane de euro. De multe ori claimurile sunt mai mari. Salini a luat la lotul 3 de la autostrada Sibiu-Orăștie dintr-un foc 60 de milioane lei”, spune Alin Goga, jurist în cadrul companiei, angajat în trecut la direcția care s-a ocupat tocmai de astfel de claimuri (pretenții). Alteori firmele de construcții vin din start cu prețuri mici, de 20-30% din valorile estimate, astfel încât să câștige licitațiile. Ulterior pretențiile formulate împotriva unei companii aparată de juriștii proprii, nu foarte pregătiți în domeniul disputelor, ridică valorile la 50% din valorile estimate inițial, asigurând și profituri importante.

Podul de peste Dunăre, văzut cu mândrie de către presă un „Golden Gate” românesc nu face excepție. Date deținute în exclusivitate de Digi24.ro arată că pretențiile financiare sau de extensii de timp ale italienilor sunt multe. Anume:

• Extensii de timp și/sau costuri suplimentare cauzate de de modificarea vitezei de circulație pe pod.

• Înstiințări de extesii de timp și costuri suplimentare cauzate de modificarea legilor (de fapt un normativ al companiei din 2016 privind turnrea la cald a mixturilor asfaltice).

• Înstiințări de extesii de timp și costuri suplimentare cauzate de absența avizelor și acordurilor.

• Înstiințări de extesii de timp și costuri suplimentare cauzate de lipsa proiectelor de relocare a rețelelor de utilități.

• Prelungirea duratei de exceuție din cauza condițiilor meteo.

Dar acestea nu sunt singurele. Alte pretenții se referă la refuzul contructorului italian de a prezenta rezultatul inspecțiilor sau de a monta panouri de identificare a contractului.

Toate aceste pretenții se vor transforma mai devreme sau mai târziu în bani care vor fi plătiți firmei Astaldi, peste valoarea contractului, cifrată la aproape două miliarde de lei. Din totalul sumelor plătite cu titlul de claimuri în ultimii zece ani CNAIR a încasat 10 milioane lei în timp ce sumele ce au revenit constructorilor au fost mult mai mari, aproximativ un miliard de euro, aici fiind inclusă sume totalizând 600 de milioane de euro, care sunt acum pe masă”, spune Goga, jurist care a lucrat în Direcția juridică a companiei, responsabil tocmai de astfel de cazuri.

Cazul podului de la Brăila nu este singular. Metroul bucureștean este un alt câmp de bătălie unde juriștii avocați angajați de italieni se confurntă cu succes cu juriștii angajați ai Metrorex. În primăvara acestui an Astaldi a proprit conturile Metrorex și existau cinci procese deschise în justiție împotriva companiei. Mai multe detalii aici.

Documente consultate de Digi24 menționează că lucrările efectivbe la pod vor începe de abia anul viitor. Aceasta deoarece intabularea coridorului de expropriere se va face de abia în august 2019, iar lucrările de proiectare se vor definitiva în prima parte a anului viitor. Întregul pod este planificat să fie deschis în 2022.