TAROM este o gaură neagră pentru statul român. Niciunul dintre directori, fie că vorbim de manageri profesioniști, fie de cei numiți direct de stat, nu a reușit să scoată compania din picaj. Sergiu Voicu a analizat activitatea companiei și vă spune care sunt problemele.
O încrengătură de rude, pile și cunoștințe, așa poate fi descrisă compania de stat. Potrivit unui document TAROM, citat de Cotidianul, 800 din cei aproape 2.000 de angajați din companie sunt rude. Asta înseamnă 40 la sută din totalul salariaților, al căror salariu mediu net depașește 4.500 de lei.
În total, cheltuielile de personal reprezintă o cincime din bugetul firmei. În plus, TAROM nu are o grilă de salarizare unică, prin care să se elimine inechitățile și tensiunile dintre salariați, se arată într-un raport al Curții de Conturi publicat la începutul anului trecut. Inspectorii au descoperit mai multe clauze neclare în contractele colective de muncă, care au dus la numeroase procese între salariați și companie. Într-un singur an, 2015, TAROM a pus deoparte aproape 35 de milioane de lei din cauza deciziilor nefavorabile.
TAROM folosește 25 de aeronave produse de trei companii diferite
O altă problemă este flota. Este formată din 25 de avioane produse de trei companii diferite: Boeing, Airbus și ATR. Asta înseamnă costuri mai mari de exploatare și mentenanță, după cum se arată și în raportul Curții de Conturi.
TAROM nu excelează nici la exploatarea clădirilor şi terenurilor aflate în proprietate. Inspectorii Curții de Conturi arată că, în 2016, compania a plătit un milion de lei pentru a închiria parcări și birouri pentru salariați, deși deține terenuri și spații neutilizate.
Dar factura pentru combustibil este cea care atârnă cel mai greu în cheltuielile transportatorului aerian. Peste 90 de milioane de dolari pe an costă kerosenul folosit de aeronave, adică aproape un sfert din totalul cheltuielilor. Între furnizori este și o firma suceveană despre care presa locală a scris că este abonată la contracte cu statul, iar în 2014 a fost vizata de procurorii DNA într-un dosar de corupţie.
Editor web: Liviu Cojan