CSAT a decis, marţi, declararea Autostrăzii Ploieşti-Braşov ca obiectiv strategic de interes naţional. Decizia vine după ce premierul Viorica Dăncilă a anunţat că renunţă la parteneriatul public-privat, la câteva luni distanţă de la începerea negocierilor cu un consorţiu turco-chinez. „Până la sfârşitul acestui an avem contractul semnat”, dă asigurări ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Dacă anul trecut soluţia minune propusă de Guvern pentru realizarea proiectelor de infrastructură a fost parteneriatul public privat, acum, Dăncilă a descoperit o nouă procedură: obiectivul strategic de interes naţional. Miercuri, în şedinţa de guvern, premierul a anunţat că vrea să declare şi alte proiecte printre care Autostrada Moldovei, Autostrada Sudului şi Autostrada Târgu Mureş-Iaşi, obiective strategice de interes naţional.
Când vom avea o autostradă spre munte
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc a declarat, marţi, la Braşov, că pe noua procedură, după ce a fost declarată obiectiv strategic de interes naţional, contractul va fi semnat până la sfârşitul acestui an.
„Va fi o procedură mai simplificată de achiziţie, similară procedurilor care sunt desfăşurate de Ministerul Apărării Naţionale, mult mai rapidă.”, a declarat Cuc.
Preşedintele Klaus Iohannis a criticat Guvernul pentru lipsa investiţiilor în infrastructură şi a propus în CSAT şi declararea Autostrăzii Moldovei ca obiectiv strategic de interes naţional.
"Avem o nouă dovadă a incapacităţii acestei guvernări de a dezvolta România. Este deplina responsabilitate a Guvernului de a găsi acele soluţii care se impun pentru a putea realiza aceste proiecte prioritare pentru milioane de români, inclusiv posibilitatea declarării şi acestui obiectiv de infrastructură ca unul strategic de interes naţional, lucru pe care l-am propus foarte concret în şedinţa CSAT-ului de astăzi", a declarat Iohannis, la finalul şedinţei CSAT.
Epopeea eşecului. Dan Şova declara în 2013 ca se va muta cu cortul pe autostradă
Autostrada spre munte a fost promisă de fiecare ministru al Transporturilor, s-au făcut mai multe studii de fezabilitate, au fost refăcute studii mai vechi, a fost inclusă în poiectele de parteneriat public privat, scoasă şi inclusă în proiectele cu finanţare europeană, scoasă din nou şi trecută în regim de parteneriat public privat, iar acum Guvernul s-a răzgândit. Autostrada va fi făcută din fonduri publice şi declarată de importanţă naţională.
A fost a patra încercare a statului român de realizare prin PPP a autostrăzii peste Valea Prahovei.
„O începem și o terminăm până în 2016, chit că mă mut pe ea. Mă mut cu cortul pe autostradă și tot o termin”, declara fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, în 2013.
Autostrada are o lungime de aproximativ 107 kilometri şi este împărţită în două secţiuni: Ploieşti-Comarnic (48,6 km) şi Comarnic – Braşov (58 km). Pentru lotul Râşnov - Cristian (6,3km) a fost semnat contractul in octombrie 2017 cu asocierea Alpenside SRL - Specialist Consulting SRL, termen de execuţie: 24 de luni, pret: 118 milioane lei (inclusiv 3.7km drum de acces).
Au fost mai multe încercări de a face autostrada în parteneriat public privat, însă toate au eşuat. Ultima dată, în 2015, după ce guvernul semnase o înţelegere cu grupul Vinci - Strabag – Aktor pentru porţiunea Comarnic – Braşov. Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie era de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani, însă adăugând costurile de finanţare, suma urca la 8,45 miliarde euro. Promisiunea fostului ministru Ioan Rus, de la finalul anului 2015, că lucrările încep cel târziu în 2017 nu s-a dovedit decât o altă nerealizare.
A urmat un guvern nou şi alte promisiuni. Ministrul Transporturilor din guvernul Cioloş, Dan Costescu, anunţa în decembrie 2015 ca autostrada Comarnic – Braşov va fi făcută din fonduri europene. Anul următor, în 2016, statul a pierdut timp cu refacerea studiilor de fezabilitate. Au fost mai multe licitaţii, unele anulate, altele contestate, iar finalul anului a găsit drumul de mare viteză în aceeaşi situaţie, fără un constructor, cu excepţia tronsonului Râşnov - Braşov (Cristian) care a fost atribuit într-un final pe 1 iunie 2017.
Cum a ajuns autostrada Ploieşti-Braşov pe mâna unei comisii care se ocupă cu prognoza, condusă de un apropiat a lui Vâlcov
În 2017, premierul de la vreme respectivă, Mihai Tudose, a anunţat că ia proiectul de la ministerul Transporturilor şi că va cere sprijinul tehnic al Băncii Mondiale. „Facem o echipa de suport, iar tot ceea ce înseamnă management de proiect să fie la un organism întreg la minte - Banca Mondială. Să ne dea suport tehnic şi să coordoneze această lucrare.”, declara Tudose, în septembrie 2017.
Pe data de 15 noiembrie 2017, guvernul Tudose a aprobat un memorandum de împrumut de la Banca Internaţională pentru Dezvoltare şi Investiţii, în valoare de 35 de milioane de euro pentru analize, studii geotehnice, topografice, de mediu şi expropieri.
La un an distanţă, după ce Tudose a plecat din funcţia de premier, noul guvern condus de Viorica Dăncilă a renunţat la proiectul cu Banca Mondială şi a mutat autostrada de la Compania de Autostrăzi, la Compania Naţională de Strategie şi Prognoză, condusă de Ion Ghizdeanu.
Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, este în funcție din 2000 (în mandatul de premier al lui Adrian Năstase) și s-a remarcat prin obediența totală față de decidenții politici ai momentului. Aşa a ajuns, conform unor surse politice, omul de încredere a lui Darius Vâlcov.
Autostrada a fost inculsă pe lista proiectelor pe care Guvernul îşi dorea să le facă în Parteneriat Public Privat. La finalul lunii mai, au fost anunţaţi şi câştigătorii şi începeau negocierile. Companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia) ar fi trebuit să construiască și să opereze în regim de parteneriat public-privat autostrada Ploiești – Brașov, proiect estimat la 1,36 miliarde de euro.
Două luni mai târziu, se intra în a treia rundă de negocieri cu cele două companii, care ar fi trebuit să contribuie cu 75% din costul investiţiei şi costurile de întreţinere şi operare. Negocierile nu au mai fost finalizate pentru că premierul Viorica Dăncilă s-a răzgândit.
„Am avut solicitări din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am luat hotărârea, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cît mai repede lucrările la această autostradă”, a declarat Dăncilă care a spus că autostrada va fi făcută din fonduri guvernamentale.
Opoziţia a criticat de la bun început intenţia guvernului pentru construcţia în PPP
„Prostia devastatoare a Guvernului Dăncilă a mai blocat câțiva ani proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov. La scurt timp după preluarea mandatului dna. Dăncilă i-a trimis acasă pe experții de la Banca Mondială care începuseră munca de pregătire a proiectului de autostradă. Dna. Dăncilă și consilierul Vâlcov n-aveau nevoie de studii geotehnice și proiectare serioasă și de o licitație bine pregătită. În numele "accelerării proiectului", au scos din mânecă (a 4-a oară în 15 ani) soluția magică a PPP-ului.”, a scris pe Facebook, deputatul USR, Cătălin Drulă, membru al comisiei de Transporturi.
Şi preşedintele Comisiei pentru Transporturi, deputatul PNL, Lucian Bode a criticat deciziile guvernului care au întârziat construcţia autostrăzii spre munte.
„După ce PSD-iștii au renunțat la grantul de 35 de milioane de euro oferiți României de către Banca Mondială și după ce în ședința Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, domnul Ghizdeanu, „artizanul" conceptului de parteneriat public-privat din Romania, ne-a dat asigurări că în această vară DEMAREAZĂ construcția acestui tronson de autostradă în regim de PPP cu un consorțiu chinezo- turc, iată că vine doamna Viorica și ne anunță faptul că renunță la această variantă de proiect și declară construcția autostrăzii Comarnic Brașov "de importantă națională sau critică". Probabil că următorul pas este acela de a căuta cetățeni voluntari pentru construcția acestei autostrăzi!”, transmitea deputatul PNL.
