Aeroportul Otopeni. Salariu de 15.000 de euro pentru o angajată care a lucrat 112 minute
Raport îngrijorător despre situaţia de la Aeroportul Otopeni. Pistele au probleme mari şi au nevoie de reparaţii capitale. Şi asta în timp ce, la aeroport, sunt mulţi angajaţi care primesc zeci de mii de lei anual, deşi nu vin la muncă. Sunt doar câteva dintre neregulile găsite de inspectorii Corpului de Control al premierului, după ce au analizat activitatea Companiei Aeroporturi Bucureşti în ultimii patru ani.
Aproape 13 milioane de pasageri au plătit, în 2017, taxe de tranzit pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa şi au ajutat compania care le administrează să depăşească miliardul de lei la încasări. Culmea, însă, acest lucru NU se vede şi în investiţii. Un raport al Corpului de control al fostului premier Mihai Tudose arată cât de prost stau lucrurile.
Citește și ”Cum va arăta România condusă precum Ungaria. Planul Dragnea - Tăriceanu”
Între 2013 şi 2015 nu s-a investit niciun leu în infrastructura aeroportuară, deşi an de an au fost alocate fonduri cuprinse între 200 şi 270 de milioane de lei. În 2016 şi 2017 s-au cheltuit sub 1% din banii alocaţi. De exemplu, în primele 8 luni ale anului au mers către infrastructira aeroportuară mai puţin de 16 mii de lei.
„Cea mai mare dezamăgire a noastră este neinvestiţia în infrastructura celor două aeroporturi”, spune Aurelian Marinică, lider de sindicat la Aeroportul Băneasa.
Raportul identifică probleme la ambele piste ale aeroportului Henri Coandă. Una dintre ele nu poate fi folosită pe o lungime de 1.200 de metri, alta, deşi, mereu cârpită, are nevoie de reparaţii capitale. Şi căile de rulare sunt degradate, la fel şi spaţiile de staţionare a aeronavelor. Probleme sunt şi cu balizajul. În condiţii de vizibilitate redusă, multe curse sunt redirecţionate spre alte destinaţii.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Foştii şefi găsesc repede scuze.
„În perioada cât eram în Consiliul de Administraţie aveam reprezentantul Fondului Proprietatea care mereu era pe invers. Niciodată nu voia să facem investiţii pentru că investiţia ar fi însemnat să i se micşoreze lui dividendele”, susține Sorin Stoicescu, fost președinte al CA Aeroportul Otopeni.
Raportului Corpului de control confirmă o parte dintre legendele care au circulat ani buni în companie.
„Pe perioada lui Liviu Radu noi nu aveam acces la ședințe, erau numai legende, salarii mamut. Directorul avea atunci 8.500 de euro”, susține Aurelian Marinică.
400 de mii de lei de ar fi încasat fostul director, la limita legii. În aceeaşi perioadă, 2013-2014, membrii Consiliului de Administraţie ar fi primit în plus peste 212 mii de lei.
Sume fabuloase au intrat pe ştatul de plată al unor angajaţi care au trecut pe la muncă extrem de rar. Două nume importante sunt menţionate în acest raport, ambele făcând parte din Consiliul de Administrație. Primul dintre ele este cel al Cristinei Neamţu. Nouă luni de zile a muncit doar două ore, pentru care a fost plătită cu o sumă mai mare de 43 de mii de lei. Acelaşi raport indică numele Cameliei Meţler. Într-un an şi jumătate cât a muncit la Aeroportul Otopeni a venit la serviciu, atenţie, 112 minute, pentru care a fost plătită cu o sumă de peste 70 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 15.000 de euro.
Şcolarizarea personalului aduce o altă gaură neagră în bugetul aeroportului: aceste cursuri se ţineau în cele mai exotice destinaţii - Las Vegas, Sydney, Bangkok, Tokyo, Auckland sau Kuala Lumpur.
Risipa şi lipsa investiţiilor se văd şi în lucruri simple - în defecţiunile dese ale aparatelor de plată a parcării, de exemplu. Nici problema serviciilor de taximetrie nu a fost pe deplin rezolvată.
În schimb, aeroportul din Budapesta, spre exemplu, a rezolvat problema cu investiţii miminale. „Atunci când ajungi la destinaţie, e acolo un mic chioşc în care este o doamnă. Vorbeşte limba engleză perfect. Îi spui adresa unde vrei să mergi, introduce adresa într-un calculator din care iese un bon pe care scrie numărul de kilometri până la adresa respectivă, suma pe care o ai de plătit. Încă de la început o ştii, atât în forinţi, cât şi în euro. Şi numărul şi indicativul maşinii. Maşina apare într-un minut maxim”, explică Răzvan Pascu, consultant în turism.
La noi, astfel de soluţii mai aşteaptă.
Citiți și:
Sorin Stoicescu: Fondul Proprietatea s-a împotrivit investițiilor la Aeroportul Otopeni
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
