Crețu: În 2002 Polonia avea la Bruxelles 1.000 de oameni care învățau să facă proiecte. Noi nu

Comisarul european Corina Crețu face o comparație între România și țări precum Polonia, Serbia sau Croația, în domeniul realizării infrastructurii de transport. Serbia are infrastructură, iar Croația nu ai zice că a trecut prin război sau că a intrat în UE cinci ani după noi, spune ea.

Lipsa infrastructurii de transport poate fi explicată prin moştenirea istorică, a afirmat, marţi, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, la conferinţa la nivel înalt privind viitorul Politicii de Coeziune, menţionând că România nu a avut proiecte pe care să le implementeze încă din prima zi de la intrarea în UE, potrivit Agerpres.ro.

"Eu cred că în principal e vorba de moştenirea istorică. Deci, am fost în ţări ca Serbia, Croaţia. Croaţia a intrat, ştiţi foarte bine, la cinci ani după România, nu arată ca o ţară după război. Serbia are de asemenea infrastructură. Deci am fost condamnaţi. Dar, în fine, aşa au fost vremurile înainte de '89. După care România a intrat în anul 2007. Repet, România nu a fost pregătită cu proiecte pe care să le implementeze încă din prima zi a intrării în Uniunea Europeană, cum au făcut, de pildă, cei din Polonia, care la 1 ianuarie 2004 aveau deja proiecte făcute şi au început deja implementarea acestor proiecte ajungând la aproape 2000 de km renovaţi, refăcuţi şi aşa mai departe. Şi în România s-au modernizat foarte multe drumuri, problema este cu aceste verigi lipsă privind reţelele de transport Sibiu - Piteşti. Aici pe mine mă doare şi vreau să vă spun că nu cred că este vina unui guvern, dar cred că trebuie să se ia decizii mult mai rapide şi să se meargă, să se adopte aceste decizii. Deci Sibiu - Piteşti se află încă în faza studiului de fezabilitate, nu există autorizaţia de mediu şi, cum am spus, aşteptăm proiectele", a spus Corina Creţu, întrebată de ce România nu are o infrastructură de transport.

Acesta a menţionat că ministrul Transporturilor vorbeşte de un nivel de contractare de 200% dar în analiză, ca proiect major, la Comisia Europeană, se află doar cel al linei de metrou de la Gara de Nord la Otopeni.

"Se politizează foarte mult. Deci eu cred că România putea face mai mult încă de dinainte de 2007. Polonia a avut la Bruxelles 1000 de oameni care s-au pregătit să face proiecte în anii 2002 şi 2004, ceea ce România nu a făcut. Aduceţi-vă aminte că rata de absorbţie între 2007 şi 2011 a fost de 4%, în 2014 când am preluat eu era 48% rata de absorbţie. Încheiem exerciţiu financiar 2007 - 2014 cu 90%. Deci este un procent pe care sunt convinsă că foarte mulţi îl considerau imposibil de realizat", a mai spus Corina Creţu.