Autostrada Soarelui, victima fizicii și a chimiei. Câte feluri de gropi au apărut
Autostrada Bucureşti-Constanța a căpătat un aspect selenar. Pe banda întâi sunt gropi una lânga alta, iar unele sunt chiar adânci. Compania de Autostrăzi are explicații complicate: spune că legile fizicii și chimiei și vremea nu lasă autostrăzile să arate așa cum ar trebui.
Primii aproximativ 30 de kilometri din Autostrada Bucureşti-Constanţa pot fi transformaţi cu succes în traseu de slalom. Asfaltul s-a măcinat, iar şoseaua este acum plină de gropi. Atât de dese, încât şoferii nici măcar nu au pe unde să le ocolească.
Gropi lângă banda de urgenţă, gropi pe mijloc. Unele late, altele adânci. Gropi în şir indian, gropi răsfirate, gropi pline cu apă sau cu asfalt măcinat, care se desprinde deseori... cu mâna.
La kilometrul 13 sunt peste 20 de gropi pe 30 de metri liniari. La kilometrul 19 sau la 24... la fel.
- Sunt gropi de... rupi maşina!
- Din cauza asfaltului! Prea bun! comentează ironic un șofer.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
- Dar... văd că vă pregătiţi să reparaţi ceva?!
- O defecţiune mică!
„În momentul în care dai cu tot felul de cloruri pentru a deszăpezi și în momentul în care ai infiltrații iarna în asfalt, apa pătrunde în carosabil, în asfalt, îngheaţă, după aceea se dezgheață, câteva cicluri de îngheț - dezgheț și evident că acele fisuri se tot măresc și ajungem la crater. Situaţia nu este nouă. În fiecare an se întâmplă lucrul ăsta”, spune Ionuț Ciurea, reprezentant Pro Infrastructura.
- Groapă lângă groapă! Normal că maşina se strică, comentează un șofer.
- Cine-i vinovat pentru gropile acestea?
- Cine credeţi, decât cei care ne conduc şi cei de la drumuri, cei de la autostrăzi...
Oficialii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere dau vina pe... iarnă şi pe legile fizicii.
Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt CNAIR: „Asfaltul este afectat de acţiunile agresive ale iernii, de ciclurile îngheţ-dezgheţ foarte rapide. Și materialele antiderapante contribuie, pentru că fluidizează apa, apa după aceea îngheaţă în acele microfisuri, se transformă în macrofisuri în straturi rutiere. Pe de altă parte, camioanele, traficul greu este cel care afectează situaţia asfaltului. Nu există pe plan mondial asfalt care să reziste ciclurilor de îngheț-dezgheț de trei ori pe zi. Este vorba de chimie şi de fizică, am încercat cu bitum polimerizat, soluția este să intervenim cât se poate de repede. Pe A2 începem din primavară frezarea betonului şi aşternerea celor trei straturi de înveliș bituminos”.
Până la primăvară... ciuruita autostradă a Soarelui mai are de îndurat gerul şi nămeţii lunilor de iarnă. Iar dac-o lasă fizica şi chimia, cu puţin noroc, intră-n primăvară tot cu două benzi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
