Constructorul italian Astaldi care, alături de o firmă japoneză, a câștigat contractul pentru lucrările de proiectare și construire ale unui nou pod peste Dunăre la Brăila, are formulate nu mai puțin de 16 revendicări. Societatea civilă susține că italienii au oprit lucrările, în timp ce oficialii spun că un pod este mai complicat decât o șaormerie.
Vremea proastă, legile noi, inclusiv cea privind creșterea salariului minim pe economie, modificări ale normativelor și vitezei de proiectare, lipsa exproprierilor, toate sunt motive suficient de bune pentru firma italiană Astaldi ca să își rotunjească profiturile înregistrate în proiectul podului de peste Dunăre, la Brăila.
Un document deținut în exclusivitate de Digi24.ro arată că Astaldi are formulate nu mai puțin de 16 revendicări față de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR). Unele revendicări conțin și plăți suplimentare față de valorile din contract.
Pretențiile italienilor au la bază „întârzieri și/sau costuri suplimentare generate de schimbări ale legilor”, cum ar fi creșterea salariului minim pe economie, cerințele privind proiectarea construcțiilor, modificarea vitezei de proiectare sau a tarifelor practicate de CNAIR.
O altă revendicare a Astaldi privește eliminarea obligației ce o are de a instala panouri de identificare a contractului. Constructorul are formulate pretenții privind întârzieri la punerea la dispoziție a avizelor si acordurilor în termen de valabilitate, revendicări prind proiectele de relocare a utilităților, condițiile meteo proaste, cheltuieli suplimentare cu lucrările de arheologie, modificări privind exproprierile, etc. Două dintre aceste revendicări au și o componentă financiară, deocamdată doar un milion de lei.
Lucrările par a fi intrat într-un blocaj în care firma italiană nu scapă nicio ocazie de a cere mai mulți bani, în timp ce autoritățile locale se găsesc sub presiune publică pentru urgentarea lucrărilor.
Oficialii locali spun că proiectul avansează, în pofida lipsei de progrese vizibile. Iulian Chiriac, președinte al Consiliului Județean Brăila spune: “un pod nu se face în același timp în care se deschide o șaormerie”.
“Sunt proceduri legale, ținem legătura cu firma constructoare și cu ceilalți implicați. Sunt probleme în ceea ce privește obținerea avizelor pentru trecerea digului spre amplasamentul unde vor fi începute lucrările – e vorba de un aviz de la Apele Române și de unul de la CNAIR pentru a semaforiza drumul de acces catre dig. Mă refer la drumul de exploatare care leagă digul de malul Dunării, iar firma constructoare vrea să aibă un aviz pentru a trece utilajele grele peste dig, să nu afecteze structura digului”, spunea recent șeful CJ Brăila.
Podul suspendat, care reprezintă circa 70% din valoarea întregii lucrări, are două deschideri laterale de 469 m și, respectiv, de 364 de metri. Podul suspendat va avea și două viaducte de acces de o parte și de alta, de circa 90 de metri fiecare, și va face legătura între orașul Brăila și, în final, orașul Tulcea, ținând cont că va deschide o legătură directă, nu prin intermediul navelor tip bac, pentru legarea Tulcii de restul țării, fără a mai fi nevoie de ocolul pe la Giurgeni-Vadul Oii sau Fetești.
În afară de podul suspendat, proiectul cuprinde și 17 km de drum nou, la nivel de patru benzi pe circa 4 km, urmând ca de la sensul giratoriu spre Smârdan, respectiv Jijila, să rămână la o singură bandă pe sens. De asemenea, în afară de podul suspendat, proiectul mai cuprinde circa 32 de structuri (poduri), din care 13 sunt cu deschideri mai mari de 14 m.
Contractul a fost semnat în luna ianuarie a anului trecut, ordinul de începere a lucrărilor de proiectare fiind dat pe 2 martie 2018. Dacă nu vor fi întârzieri, finalizarea lucrărilor va avea loc în martie 2022.