O decizie a Curții Constituționale scapă de DNA directorul care a scufundat autostrada Sibiu Orăștie

Narcis Neaga, directorul Companiei de Drumuri și Autostrăzi ale cărui decizii neinspirate și amatoricești a costat România sute de milioane de euro, a scăpat de ancheta DNA prin invocarea unor excepții de neconstituționalitate la Codul penal și legea anticorupție ridicate de Alina Bica.

Omul căruia i se datorează pierderea a sute de milioane de euro de către România, aici incluzând costul reparațiilor făcute de la bugetul de stat, sumele retrase de către Comisia Europeană și penalitățile plătite, culmea, firmei italiene care a construit sectorul 3 de autostradă, datorează clasarea dosarului său la DNA unei excepții de constituționalitate ridicată de mai multe persoane inculpate de către DNA, în fruntea cărora se află Alina Bica.

Documente difuzate vineri în spațul public arată că Narcis Neaga, directorul care a luat numeroase decizii eronate privind autostrada și care acum, paradoxal, a fost numit în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere de către ministrul Transporturilor, Lucian Șova, i s-a clasat cauza deoarece faptele pentru care acesta a fost cercetat de DNA nu mai sunt condamnate de lege. Mai precis paragrafe de lege invocate de DNA pentru incluparea lui narcis Neaga au fost declarate neconstituționale în 2016. Cel puțin aceasta afirmă un fost director juridic din cadrul CNAIR, consultat de Digi24.ro.

Decizia în cauză este 405 din 2016. Aceasta a fost pronunțată de instituția al cărei președinte era Augustin Zegrean și care avea printre membri pe actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, pe Valer Dorneanu, Daniel Morar, etc.

Ce s-a reținut în sarcina lui Narcis Neaga

În 2015 procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție dispuneau punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 23.12.2015, față de ”inculpatul Neaga Narcis Ștefan ,director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”. Ce a reținut DNA în sarcina acestuia:

• suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind „Supervizare Autostrada Orăștie – Sibiu” și a plăților aferente acestuia, cu încălcarea dispozițiilor contractuale, a condițiilor FIDIC (Federația Internaționala a Inginerilor Consultanți) și a dispozițiilor legale. Reziliind contractul de consultanță contractul a rămas in verificarea direcției regionale a companiei care nu avea nici priciperea nici resursa umană verificării amănunțite a lucrărilor.

• Rezilierea contractul de supervizare în condiții nelegale a dus la obligarea companiei la plăți importante către firma de supervizare.

• Prin suspendarea și respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcție), care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuție și utilizarea de materiale necorespunzătoare. Până să fie preluată verificarea lucrărilor de către Direcția Brașov, firma de supervizare Consitrans identificare nu mai puțin de 257 de neconformități ale lucrărilor.

• Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme, spuneau procurorii DNA.

Cu toate aceste bube, Narcis Neaga a decis deschiderea trafciului pe autostradă cu doar două zile înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014 la care participa și șeful său, premierul Victor Ponta. Cu puțin timp înainte firma Tecnic avertiza CNAIR că lucrările pe aceasta nu sunt terminate și că deschiderea circulației poate afecta grav lucrările deja făcute și securitatea șoferilor. În pofida avertismentelor Narcis Neaga și-a menținut decizia și ulterior a minimalizat problemele apărute. El spunea că fisurile sunt ”superficiale” și că reparațiile vor fi făcute pe banii constructorilor. Nimic din aceste spuse nu s-a dovedit a fi adevărat. Managementul dezastruos al contractului a fost constatat și de verificările făcute ulterior de către Corpul de Control al ministrului Transporturilor.

Cum a scăpat Narcis Neaga de DNA

Colacul de salvare pentru Neaga a venit în 2016 la câteva luni după ce DNA începuse cercetările. Salvarea sa a venit de unde nu se aștepta nimeni, mai precis de la sesizarea adresată Curții Constituționale de către 20 de inculpați printre care se afla și Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, și Bunea Stancu, șeful Consiliului Județean Brăila.

Punctele atacate de ei erau aliniatul 1 din articolul 297 al Codului Penal ( Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică) și articolul 13-2 al legii 78 din 2000 (Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani).

Ce reclamau inculpații? Să spui că o persoană nu își îndeplinește sarcinile de serviciu sau că și le îndeplinește defectuos înseamnă să știi cum aceste sarcini trebuiau îndeplinite, argumentau inclupații. Cel puțin astfel trebuie să fie legea penală, susțineau ei. Inculpații dădeau și exemplul altor fapte prevăzute penal cum ar fi tâlhăria ale cărei componente sunt precis identificate de legea penală. Dispozițiile legale sunt lipsite de ”previzibilitate şi accesibilitate”, deoarece din modul de definire al infracțiunii de abuz în serviciu nu poate fi determinată cu exactitate sintagma „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos”.

Autorii excepţiei arătau că, din modul de interpretare a sintagmei „în mod defectuos” de către procurori, rezultă că există o modalitate ideală, perfectă de îndeplinire a unui act, cunoscută doar de procurorul de caz, care ar putea sau nu să fie împărtăşită de judecătorul cauzei, dar care nu este cunoscută de funcționarul public însărcinat să îndeplinească actul respectiv. Astfel, funcționarul nu cunoaște conduita ideală pe care ar trebui să o urmeze şi căreia ar trebui să i se conformeze, dar cu toate acestea este tras la răspundere penală pentru o faptă pedepsită extrem de grav.

Odată acceptată de Curtea Constituțională excepția, eșafodajul ridicat de DNA împotriva lui Narcis Neaga s-a prăbușit. A rezultat că fostul director nu a putut anticipa că nu este ideal să dai în circulație o autostradă fără lucrări importante efectuate, că nu e bine să reziliezi un contract de supervizare dacă tu nu ai oamenii necesari să facă aceeași lucrare, etc.

Inculpații s-au legat și de sintagma foloase necuvenite ”obținute”, reclamând că acest termen face ca norma legală să fie imprevizibilă prin hazardul pe care îl presupune. Oricum deschisă autostrada cu două zile înainte de alegeri Narcis Neaga și-a mai asigurat câteva luni la șefia companiei de drumuri până când scandalul a explodat și a fost demis.

Clasarea cauzei de către DNA spune: ”raportat la faptele pentru care în cauză au fost cercetați inclupații Narcis Neaga Ștefan (...) se constată că în cauză nu ne aflăm în situația săvârșirii infracțiunii prevăzute de art 13-2 din legea 78/2000 raportat la art 297 aliniat 1 din Codul Penal, sens în care urmează a se dispune clasarea, deoarece faptele acestora nu sunt prevăzute de legea penală”.

Ministerul Transporturilor condus de Lucian Șova nu a oferit vineri nicio explicație privind numirea lui Narcis Neaga în CA al CNAIR, poziție pentru care va câștiga în jur de 5.000 de lei pe lună pentru participarea la o ședință de 1-2 ore organizată o singura dată pe lună.

Asociaţia Pro Infrastructură consideră că perioada în care Narcis Neaga a condus compania a fost una dintre cele mai nefericite pentru companie.

”Din punctul nostru de vedere, perioada în care Narcis Neaga a condus CNAIR a fost cea mai nocivă pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România din ultimii ani”.

”Deschiderea circulaţiei pe lotul 3 al Autostrăzii A1 Orăştie-Sibiu s-a făcut prin muşamalizarea sutelor de defecte tehnice, fapt care a dus la vestita demolare pe 200 de metri (la "groapă") şi închiderea circulaţiei pentru un an, timp în care au murit mai bine de 10 persoane pe drumul naţional paralel (DN1).

Tot în timpul mandatului lui Neaga la conducerea CNAIR, lansarea licitaţiilor pentru loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii A1 Lugoj-Deva s-a făcut fără a avea acordul de mediu revizuit, fapt care a creat problema tunelurilor de pe lotul 2 (blocaj încă nerezolvat) şi, în plus, s-au lansat aproximativ 20 de licitaţii pentru pregătirea unor proiecte de autostrăzi şi drumuri expres, anulate în marea lor majoritate, afirmă Asociaţia Pro Infrastructură.

Organizaţia mai spune că pentru proiectul A1 Sibiu-Piteşti licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate s-a lansat la un preţ derizoriu, ignorând avertismentele Comisiei Europene, fapt care a dus la rezilierea contractului în anul 2017.