Top 10 firme de IT abonate la contracte cu statul

Data actualizării: 05.12.2016 17:02 Data publicării: 05.12.2016 17:02

În cinci ani, instituţiile publice au achiziţionat produse şi licenţe software de peste 3 miliarde lei. Un prtocentaj de 40% din această sumă, adică 1,2 miliarde de lei, au fost încasați de 10 firme, arată concluziile unui raport de la Guvern făcut public luni.

Cele mai mari sume pentru contractele încheiate cu instituţiile publice au fost încasate de firme implicate în scandaluri publice sau cu acționari cercetați, arată informațiile difuzate luni de către Guvern.

Lista celor mai norocoși contractori IT cuprinde următoarele firme: Siveco Romania SA (377 milioane lei), Grupul Teamnet (261 milioane lei), UTI Grup (108 milioane lei), Bion Advanced Support Team SRL (102 milioane lei), Romsys SRL (97 milioane lei), Telekom Romania Communications SA (96 milioane lei), Net Brinel SA (64 milioane lei), Quality Business Solutions SRL (59 milioane lei), Novensys Corporations SRL (59 milioane lei), Intrarom SA (46 milioane lei), Informatica Feroviară SA (41 milioane lei), Open Gov SRL (36 milioane lei), Tangible Corporation SRL (25 milioane lei), Asesoft International (25 milioane lei).

Valoarea însumată a contractelor semnate cu statul de primele zece firme atinge nu mai puțin de 1,2 miliarde de lei, sumă suprinzătopare într-o țară în care majoritatea instituțiilor statului cer încă ștampile pentru a fi convinse, multe entitățile publice nu acceptă plăți făcută electronic prin ghiseul.ro sau unde sisteme publice importante, precum cel al asigurărilor de sănătate, nu funcționează sau dau rateuri.

Prin valori uriașe plătite firmelor de IT, multe ministere par a avea alte obiecte de activitate decât cele ale lor, mai apropiate de informatică. Fruntaș în clasamentul entităților de stat ce au plătit sume importante către firmele IT este Ministerul Finanțelor Publice, cu o sumă plătită în perioada 2011-2016 de 425 milioane lei adică aproape 100 milioane euro. Acesta a fost urmat imediat de către Ministerul Transporturilor cu 423 milioane lei și cel al Agriculuturii, cu 317 milioane lei.

Majoritatea achizițiile de produse software au fost corespunzătoare, însă au fost și cazuri de rateuri. Au fost semnalate următoarele situații: produse/licențe software achitate, instalate, dar neutilizate, produse/licențe software achitate, neimplementate/neutilizate, produse/licențe software achitate, dar identificate cu dificultăți în exploatare sau defecțiuni și produse/licențe software achitate, dar incompatibile cu sistemele de operare existente.

Un număr de nouă entități publice împreună cu unitățile aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora au plătit suma de 110,29 milioane lei pe proiecte deficitare.

Trei milioane de lei aruncați din ”lipsă de răspuns”

Ministerul Transporturilor a încheiat cu societatea UTI SA un contract pentru servicii de dezvoltare, implementare, formare profesională, mentenanță și suport tehnic, precum și asigurare a infrastructurii hardware și software. Acestea erau necesare proiectului ”Sistem național de e-guvernare cu nivel 3 de sofisticare pentru suportul aviației civile”. Valoarea contractului a fost de 3,5 milioane lei .”Din păcate, datorită nepunerii în practică de către DCRSPON (n.n. Direcția Comunicare, Relația cu Sindicatele, Patronatele și Organizațiile Neguvernamentale) a atribuțiilor specifice de administrare a infrastructurii IT&C prevăzute în ROF-ul Ministerului, acestea nu pot fi utilizate (...) Nu s-a reușit interfațarea cu registratura electronică a MT datorită lipsei de răspuns a direcției cu atribuții în administrarea SMEDP în urma demersurilor inițiate de DTA și Prestator. (…) Produsele software achiziționate au corespuns cerințelor Beneficiarului (…) în prezent, platforma software SIAC este nefuncțională”, spun cei chestionați.

Alteori nici măcar nu era nevoie de produsele comandate și plătite. Este cazul unui software destinat Transelectrica, contract semnat cu firma Avantera SRL. ”În cazul acestui contract, produsele software achiziționate nu au fost instalate pe niciun dispozitiv, nu au corespuns cerințelor/nevoilor unității și nu au fost puse în funcțiune”, spune raportul oficial