În România, sunt doar 24 de firme mici la mia de locuitori, mai puţin de jumatate faţă de media europeană.
„Noi vrem să muncim pentru alții, nu ne asumăm riscuri, iar accesul la credite este mic, tinerii nu învață de mici cum să își deschidă o afacere”, spune Adrian Mitroi, consultant.
Cei care pun bazele unei afaceri reuşesc cu greu să se menţină pe linia de plutire. Sunt sufocaţi de cele peste 300 de taxe pe care trebuie să le plătească în fiecare an. Liviu Rogojinaru şi-a luat soarta în mâini şi a deschis o firmă de construcţii. După ce taxele mari şi criza l-au pus la pământ, a rămas doar cu 21 de angajaţi.
„Anul trecut au mai aparut 36 de noi taxe. Statul trebuie să înțeleagă ceva, pentru multe dintre ele costă mai mult să le strângă decât ceea ce se colectează”, precizează Liviu Rogojinaru, patronul unei firme de construcţii.
În timp ce patronii firmelor mici se plâng de sprijinul aproape inexistent al statului, din postura de ministru, lucrurile se văd exact invers.
„Am încercat să obțin suplimentare, și vedeți că în 2014 avem cel mai mare buget pentru IMM-uri din 2007 încoace”, afirmă Maria Grapini, fost ministru pentru IMM-uri şi Turism.
În realitate, bugetul alocat tinerilor antreprenori a scăzut de doi ani încoace. Acum sunt disponibile doar 21 de milioane de lei.
La vecinii maghiari, spiritul antreprenorial este mult mai dezvoltat, iar patronii primesc sprijin de la stat.
„Se poate aplica pentru diferite proiecte. De exemplu, dacă angajăm persoane care nu au avut loc de muncă. În aceste cazuri, ne sprijină mai mult”, spune Kovacs Veronika, antreprenor.
Într-un top al statelor din Uniunea Europeană în funcţie de numărul total de firme mici şi mijlocii, România este la jumătatea clasamentului, cu aproape 500.000 de companii mici şi mijlocii.