SEMNAL DE ALARMĂ. Samsarii, adevărații câștigători din agricultură

„Mulțumim cerului”. Speranță în agricultură după seceta din ultimii ani

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Potrivit unui studiu făcut de agricultori, 60 la sută din comerțul cu legume din țară este făcut de intermediari. O echipă Digi24 a filmat toamna trecută la zece kilometri distanță de București, acolo unde se desfășoară un alt tip de comerț: unul nefiscalizat, din care câștigă doar speculanții.

Samsarii cumpărau cu 50 de bani kilgramul de varză și îl vindeau în piață cu un leu, deși transportul durează doar câteva minute. Deși acest lucru ar putea fi stopat de cardul de producător, care va permite doar celor care cultivă produsele să aibă acces în piața, proiectul întârzie. Iar până atunci, multe din tarabe vor fi controlate tot de samsari.

Alții preferă să dea varza porcilor decât să o vândă pe nimic intermediarilor.

Care sunt variantele de soluții

Soluția este asocierea producătorilor în organizații care să negocieze direct cu marile lanțuri de magazine. Dar pentru asta chiar și micii producători trebuie să intre în legalitate.

„Pe de altă parte, dacă nu vinzi cu factură nu ai cum să ajungi pe etajerele hipermarketurilor, oricâtă producție ai avea”, explică Dacian Cioloș, comisarul european pentru Agricultură.

O soluție ar fi depozitele de legume, unde s-ar putea strânge producția, iar lanțurile de magazine ar putea cumpăra cantități mari, așa cum iau din străinătate. Ministerul Agriculturii promite de ani buni că va finanța aceste depozite.

Între timp, pentru că legumele românești nu ajung în hipermarketuri, cresc importurile. Anul trecut, România a cumpărat de peste hotare peste 430 de mii de tone de legume.

„Un produs care provine de pe exploatații de dimensiuni mici are un cost de producție mult mai mare decât produsele importate”, explică Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, statul român a importat în principal cartofi, legume congelate, ceapă și usturoi. La capitolul fructe, au fost făcute importuri mari de citrice, banane, mere, pere și gutui.

Importurile și exporturile de legume și fructe

-Legume

import - 430.619 tone

export - 51.192 tone

-Fructe

import - 461.890 tone

export - 56.533 tone

sursa: Ministerul Agriculturii

Ce se importă cel mai mult

-Legume

Cartofi - 161.525 tone

Legume congelate - 43.310 tone

Ceapă, usturoi - 41.905 tone

-Fructe

Citrice - 170.022 tone

Banane - 79.381 tone

Mere, pere, gutui - 69.763 tone

sursa: Ministerul Agriculturii