Directorul Nuclearelectrica Cosmin Ghiță declară, într-un interviu pentru Curentul, că ponderea energiei din surse nucleare va crește de la 18% la 33% ajutând la tranziția către o economie fără emisii de carbon. Acesta spune că punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va avea loc în 2031.
„Prin proiectele sale de investiţii, Nuclearelectrica se încadrează în tranziţia europeană către o economie fără emisii de CO2, având în vedere impactul pe care noile proiecte nucleare îl vor avea asupra economiei româneşti. Este vorba despre creşterea ponderii energiei din surse nucleare de la 18% în prezent la 33%, după punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4, în 2031. Energia nucleară va urma să asigure 66% din totalul energiei fără emisii de carbon produse în România, fapt ce va avea efecte în economie, educaţie şi cercetare”, a declarat Cosmin Ghiță.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă una dintre cele mai importante contribuţii ale energiei nucleare la demersurile globale de decarbonizare, spune acesta.
„Aşa numita „energie verde” se referă la categoria mai largă a energiei produse din surse fără emisii de CO2, categorie din care şi energia nucleară face parte. În noua paradigmă europeană şi globală de tranziţie către o economie fără emisii de CO2, conform obiectivelor ambiţioase asumate de UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, energia nucleară are o contribuţie semnificativă, fiind imposibilă decarbonizarea în absenţa ei. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu realizat de Comitetul Economic pentru Europa din cadrul Naţiunilor Unite. În ultimii 50 de ani, energia nucleară a asigurat evitarea eliberării în atmosferă a 74 Gt de CO2, echivalentul cantităţii totale de emisii de CO2 generate timp de doi ani de producerea energiei electrice la nivel modial. În ţara noastră, de la punerea în funcţiune a Unităţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodă, s-a evitat eliberarea în atmosferă a 170 milioane tone de CO2. Cele două unităţi de la Cernavodă conduc anual la evitarea eliberării a 10 milioane tone de CO2, cifră care va creşte la 20 de milioane după punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă una dintre cele mai importante contribuţii ale energiei nucleare la demersurile globale de decarbonizare, având un impact advers asupra încălzirii climei”, a precizat Cosmin Ghiță.
Când vor fi funcționale unitățile 3 și 4 de la Cernavodă
Unitatea 3 urmează să fie conectată la sistemul energetic naţional în anul 2030, iar Unitate 4 în 2031, spune CEO-ul Nuclearelectrica.
„Proiectul Unităţilor 3 şi 4 se află în plin proces de dezvoltare, în baza noii strategii aprobate recent de acţionari, fiind estimat la şapte miliarde de euro pentru două unităţi CANDU care vor livra împreună 1400 MW. Unitatea 3 urmează să fie conectată la sistemul energetic naţional în anul 2030, iar Unitate 4 în 2031, adică exact la momentul în care România, prin raportarea la reducerea capacităţilor pe cărbune, va avea nevoie de noi capacităţi ca soluţie de tranziţie. Pentru realizarea acestui proiect, Nuclearelectrica lucrează, în cadrul unui Acord Interguvernamental România-SUA, cu partenerii canadieni pentru că tehnologia este CANDU, dar şi cu parteneri francezi”, spune Ghiță.
De asemenea, retehnologizarea Unităţii 1 a CNE înseamnă încă 30 de ani de operare după anul 2028.
„Lucrăm la proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă prin valorificarea inclusiv a capacităţilor industriei nucleare locale. În acelaşi timp, US Exim Bank şi-a manifestat interesul pentru finanţarea cu şapte miliarde USD a proiectelor în domeniul nuclear civil dar şi a altor proiecte naţionale. Creăm, aşadar, premisele pentru implicarea în Europa Centrală şi de Sud–Est a unor companii şi instituţii financiare internaţionale puternice, capabile să susţină indirect şi dezvoltarea regională”, precizează Cosmin Ghiță.
Șeful Nuclearelectrica spune că noile proiecte nucleare vor duce la crearea de noi locuri de muncă.
„Se estimează că noile proiecte nucleare vor crea încă 11.000 de locuri de muncă în România”, spune Ghiță.
„Conform celui mai recent studiu Deloitte, realizat pentru Forumul Atomic European (FORATOM), la nivelul anului 2019, industria nucleară din România are o contribuţie anuală în PIB de 5,7 miliarde euro şi asigură 12.600 de locuri de muncă, dintre care 5.900 de locuri de muncă cu calificare înaltă”, a mai precizat acesta.
