Deficitul bugetar pentru anul 2024, conform Legii bugetului de stat, este 5%, însă, fiind un an electoral, atât la nivel european, cât și în România, presiunea pe cheltuieli este una foarte mare, avertizează secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Alin Marius Andrieş.
„Deficitul bugetar pentru anul 2024, conform Legii bugetului de stat, este 5%. Cu toţii cunoaştem că, fiind un an electoral, atât la nivel european, dar mai ales la nivelul României, când avem toate alegerile în anul 2024, presiunea pe cheltuieli este una foarte mare. După cum ştiţi, anul trecut, la nivelul Guvernului, s-a adoptat un set de măsuri din perspectivă fiscală, care a mers pe trei paliere: pe de o parte introducerea unor noi taxe, pe de altă parte eliminarea unor facilităţi şi în al treilea rând măsuri care să conducă la creşterea capacităţii instituţionale a ANAF-ului şi la o mai bună colectare. Şi anul acesta punem accent în special pe acestea”, a declarat Alin Marius Andrieş marți, la conferinţa „Piaţa financiar-bancară”, organizată de Ziarul Bursa, potrivit Agerpres.
Secretarul de stat a subliniat că în Legea bugetului a fost introdus un amendament care prevede că în anul 2024 nu vor fi modificări semnificative ale politicii fiscale.
„De aceea, partea de digitalizare a devenit prioritate pentru Ministerul Finanţelor şi, de la începutul anului, am introdus o serie de instrumente, precum e-Factura, e-Transport, care să conducă, pe de o parte, la o creştere a capacităţii noastre instituţionale de a colecta date şi de a le analiza, iar, pe de altă parte, să crească compliance-ul tuturor agenţilor economici. În al treilea rând, este foarte important să identificăm zonele în care putem să colectăm mai mult, fiindcă gap-ul de TVA în cazul României este unul dintre cele mai ridicate. Avem în Planul Naţional de Rezilienţă un obiectiv - reforma fiscală - care presupune creşterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor fiscale în Produsul Intern Brut”, a mai susţinut demnitarul.
Cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile
În momentul de faţă, România are 27% venituri fiscale în PIB, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, iar prin astfel de măsuri, dar şi printr-o mai bună eficientizare a cheltuielilor publice, se doreşte creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB.
„Măsurile adoptate anul trecut au generat efectele anticipate de noi. Pe primul trimestru, veniturile au crescut cu aproximativ 17% comparativ cu perioada anterioară, dar şi cheltuielile au crescut foarte mult, mult mai mult decât veniturile. De aceea, deficitul aferent primului trimestru este unul uşor mai ridicat decât cel pentru anul 2024. În funcţie de evoluţia cheltuielilor şi a veniturilor, vom adopta aceeaşi abordare proactivă ca anul trecut, în sensul de a discuta cu partenerii noştri - şi ţin să mulţumesc tuturor partenerilor, companii, asociaţii - vom identifica soluţiile care, pe de o parte, să conducă la atingerea obiectivului nostru de consolidare fiscală, dar, în acelaşi timp, să nu afecteze creşterea economică”, a adăugat secretarul de stat.
Evaluarea măsurilor luate anul trecut
În ceea ce priveşte reforma fiscală, consultările cu mediul privat au demarat deja.
„Noi avem întâlniri periodice, atât cu diferite organizaţii, cum ar fi Concordia, AmCham şi alte asociaţii, astfel încât să vedem dacă există anumite deficienţe legislative care trebuie ajustate prin norme sau prin ordin de ministru, unde putem să intervenim, dar şi să discutăm care este statusul şi efectele măsurilor anterioare”, a precizat Alin Marius Andrieş.
Potrivit acestuia, la finalul acestei luni, Ministerul Finanţelor va avea „o imagine de ansamblu cu privire la efectele reale ale măsurilor adoptate anul trecut”, astfel încât se va putea discuta despre eventuale ajustări.
Editor : B.P.
