Şcoli profesionale în curtea fabricilor. Două companii germane își instruiesc singure viitorii angajați

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Daimler, producătorul Mercedes, tocmai a început lucrările la o nouă fabrică în Sebeş, în care vor lucra 500 de oameni. Toţi lucrătorii vor fi instruiţi în Germania, ceea ce înseamnă costuri suplimentare care ar fi putut fi evitate dacă sistemul de învăţământ românesc ar fi dat absolvenţi de şcoli profesionale bine pregătiţi.

Ca să evite o lipsă de forţă de muncă pe viitor, Daimler a decis să se alieze cu o altă companie germană, producătorul de anvelope Continental, şi să școlească viitorii lucrători. Star Transmission, divizia locală de cutii de viteze a Daimler, este interesată de şcoali profesionale în Alba şi Sibiu, scrie Ziarul Financiar. Continental mai susţine alte două şcoli în Carei şi Timişoara, dar şi Şcoala Profesională Germană Kronstadt, din Braşov, deschisă în 2012.

Cei peste 250 de tineri înscrişi învaţă după modelul dual german: fac practică în cadrul companiilor, unde au şansa să se angajeze mai târziu, iar pe parcursul studiilor care pot dura doi sau trei ani primesc o bursă lunară de 400 de lei, din care 200 de lei sunt asiguraţi de stat.

Este un sistem importat din Germania, ţara care şi-a clădit industria pe un astfel de învăţământ. Nemţii şi-au dat seama din timp că adolescenţii se plictisesc de teorie şi că cei care nu au aptitudini pentru studii superioare riscă să abandoneze educatia fără a primi vreo calificare. Lipsiţi de pregătire, aceşti tineri riscă să îngroaşe rândurile şomerilor sau, dacă reuşesc să se angajeze, primesc salarii de nimic ca muncitori necalificaţi.

În sistemul dual german, elevii învaţă direct meserie. De obicei, petrec o zi sau două pe săptămână la şcoală, iar în restul timpului sunt în fabrici. În timpul perioadei de practică, tinerii primesc circa o treime din salariul unui angajat calificat din domeniul pentru care se pregătesc.

Sistemul are un real succes în Germania, unde 51% dintre elevi aleg să meargă la o şcoală profesională. Modelul este aplicat şi în alte state europene din Vest, ca Austria sau Franţa, care au reuşit astfel să-şi ţină mai bine sub control ratele şomajului şi să atragă investiţii în industrie, pentru că au angajaţi calificaţi.

În România se caută maiştri, lăcătuşi şi mecanici, dar există un deficit real: în ultimii zece ani, numărul elevilor din şcolile profesionale a scăzut de la 270.000, acum zece ani, la sub 20.000, în prezent. Asta înseamnă că România a pierdut peste 90% dintre cei care înainte doreau să înveţe o meserie.

În 2009, ministrul de atunci al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a desfiinţat şcolile de arte şi meserii ca să crească numărul celor care merg spre universități, mai ales cele private. În faţa numărului mai mare de absolvenţi de liceu, facultăţile private au înflorit, iar multe dintre cele de stat au renunţat la examenele de admitere în favoarea admiterii pe bază de dosar. S-a creat un deficit mare de meseriaşi, care cu greu poate fi acum acoperit. Şcolile profesionale vor fi reînfiinţate începând cu anul acesta, dar vor trece mai mulţi ani până ca unităţile de învăţământ să poată genera un număr suficient de absolvenţi pentru industrie.