Salariul minim ar putea crește din nou. De ce nu e neapărat o veste bună
Se discută din nou despre creșterea salariului minim pe economie. Este o promisiune făcută de vechiul guvern și analizată acum de cabinetul Orban.
Salariul minim pe economie ar putea să crească de anul viitor cu puțin peste 7%. Premierul Ludovic Orban spune că va fi definitivată în cursul acestei săptămâni o formulă de calcul pentru acest venit.
Astfel, de la 2.080 de lei brut, cât este în prezent, venitul minim lunar ar putea ajunge la 2.230 de lei. Înseamnă o creștere netă de 83 de lei, până la 1.346 de lei.
Anunțul premierului a venit într-o postare pe Facebook și nu este clar dacă va mai exista salariu diferențiat între persoanele cu studii superioare și cele fără studii superioare.
Creșterea anunțată este sub cea promisă de fostul guvern, condus de Viorica Dăncilă. Social-democrații susțineau o creștere cu 100 de lei net pentru angajații fără studii superioare și 150 de lei net pentru cei cu studii superioare.
Consecințe nefaste
Dincolo de promisiunile din partea politicului, oamenii de afaceri nu privesc măsura cu ochi buni, pentru că este ruptă de productivitate. Din nou, se cresc salariile din pix de ministru, fără susținere în producție, iar asta pune mare presiune pe costurile unui angajator.
Mai avem puțin și încheiem un al patrulea an consecutiv în care am avut creșteri în salturi mari și diferența semnificativă dintre sistemul public și cel privat continuă să se adâncească.
Cheltuielile cu salariile au cea mai mare pondere în bugetul de stat, iar în total anvelopa salarială a ajuns la 10% din PIB. Și urmează noi creșteri ale salariului minim pe economie, care vor pune presiune pe mediul privat.
Majorarea salariilor este un motiv de bucurie, însă nu și atunci când nu vine pe fondul unor câștiguri de productivitate. În plus, creșterea salariului minim este efectul unor dezechilibre majore în piața muncii. Fără creștere de productivitate, orice majorare de salarii ajunge să coste mai mult decât câștigul de moment, atât pentru companii, cât și pentru întreaga economie a țării. Iar tradițional, majorarea salariului minim înseamnă de fapt creștere de fiscalitate, pentru că angajatul și statul își împart frățește acei bani în plus.
Majorarea salariului minim, un as electoral și în alte țări
Economiștii din întreaga lume atrag atenția că o creștere a salariului minim ar trebui să se facă gradual și pe criterii de productivitate. Însă, din când în când, au loc alegeri, iar campaniile electorale sunt în mod tradițional momentele în care partidele politice își amintesc că sunt mai mulți votanți săraci decât cei bogați și atunci scot asul din mânecă - majorarea salariului minim.
În mai toate țările democratice, nu doar în România, acesta este momentul în care promisiunile pentru creșterile salariale încep să înflorească.
În Statele Unite, de exemplu, candidații democrați s-au pus toți de acord să crească salariul minim la 15 dolari pe oră.
În Marea Britanie, unde sunt așteptate alegeri pe 12 decembrie, ambele partide, și cel Conservator, și cel Laburist, fac promisiuni similare. Conservatorii promit că salariul minim ar urma să crească cu două treimi din salariul mediu, în timp ce laburiștii intenționează să crească salariul minim la 10 lire pe oră pentru toți muncitorii.
Argumente pentru mărirea salariului minim
Argumentele împotriva majorărilor substanțiale ale salariului minim au fost în mod tradițional centrate pe impactul lor negativ asupra pieței muncii. Prin creșterea costurilor cu forța de muncă, se reduc considerabil șansele companiilor de a mai angaja și de a face investiții care să crească economia statului sănătos, astfel ca mai apoi, angajatorii să ofere majorări sustenabile.
Totuși, majorările salariului minim nu sunt întotdeauna rele pentru piața muncii. În 2016, guvernul conservator al Marii Britanii, condus de premierul David Cameron, a introdus un așa-numit salariu național în funcție de vârstă, pentru stimularea celor săraci. După trei ani, economia Marii Britanii constinuă să creeze locuri de muncă, iar șomajul de 3,8%, este unul dintre cele mai scăzute din Europa și mult mai mic decât media Uniunii Europene, de 6,3%.
Dar totul trebuie manevrat cu grijă. Nu toate economiile sunt la fel, iar impactul salariului minim depinde de nivelul șomajului, de salariul minim actual, dar și de numărul angajaților care sunt plătiți cu salariu minim pe economie.
Cât e salariul minim în alte țări
În economiile dezvoltate ale Europei, salariul minim se ridică la aproximativ 1.500 de euro pe lună, însă rata șomajului este de 8,5% în Franța, comparativ cu mai puțin de 4% în Germania și Marea Birtanie.
În România, salariul minim este de puțin peste 400 de euro, iar rata șomajului a ajuns la 3,9%.
Potrivit MarketWatch, s-a ajuns la concluzia că salariul minim este prea mare în țările care nu fac diferențe în funcție de vârstă sau de nivelul de pregătire al muncitorilor.
În Franța, de exemplu, companiile evită să angajeze lucrători mai puțin calificați sau tineri abia intraţi în câmpul muncii, de teamă că vor întâmpina dificultăți şi de fapt, munca lor nu este corespunzătoare remuneraţiei minime impuse. De o astfel de problemă s-a ocupat Marea Britanie, atunci când a creat trei niveluri ale salariului minim, cu diferențe pentru angajații cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani, 21 și 25 de ani și peste 25 de ani.
Specialiștii atrag însă atenția că impactul unei creșteri bruște și semnificative a salariului minim ar putea afecta serios crearea de locuri de muncă, comparativ cu o creștere planificată în câțiva ani, care să fie sustenabilă și să nu afecteze celelalte aspecte ale economiei.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
