Cum fentează românii plata rovinietei

Transportatorii străini dar și deținătorii autoturismelor înmatriculate în alte țări râd în față autorităților atunci când le sunt aplicate amenzi pentru nedeținerea rovinietei.

Autoritățile române dau încă o data dovadă de inerție și impasibilitate în fața unor situații anormale. Este vorba de tariful de utilizare a drumurilor – rovinieta. Această taxă care aduce anual Companiei de Autostrăzi și Drumuri venituri cifrate la aproximativ 200 de milioane de euro dă bătăi de cap tuturor șoferilor români, fie că sunt amatori sau profesioniști. Rovinieta nu este plătită nici de camionagii străini, nici de proprietarii străini sau utilizatorii români ai vehiculelor înmatrictuate în alte țări. Categoria include și autoturismele înmatriculate în Bulgaria.

Un sistem informatic neputincios

Pentru a înțelege situația sunt necesare scurte explicații privind modul de funcționare a actualul sistem de control și emitere a rovinietelor, abreviat oficial SIEGMCR. Cele aproximativ 72 de camere video amplasate pe autostrăzi și drumuri naționale fac fotografii tuturor vehiculelor care trec prin dreptul lor. Imaginile cu numerele de înmatriculare sunt trimise mai departe în sistemul informatic, către o componentă software de recunoaștere a numerelor, numită ANPR (Automatic Number Plate Recognition, în engleză). Totul este până la acest punct performant, iar sistemul este capabil să recunoască numere scrise cu orice seturi de fonturi. ”Sistemul permite recunoașterea numerelor de înmatriculare emise în orice țară, inclusiv alfabete chirilice sau arabe”, spune CNADNR drept răspuns la o solicitare de informații adresată de Digi24.ro.

Mai departe numărul este căutat într-o bază de date a vehiculelor pentru care s-a emis o rovinietă și, în cazul în care nu este găsit printre acestea, se interoghează baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din cadrul Ministerului de Interne. Aici se identifică proprietarul vehiculului. Sistemul emite un proces verbal de contravenție pe numele proprietarului identificat în DRPCIV. Mai departe acesta este semnat de un agent constatator și trimis la domiciliul proprietarului.

CNADNR nu știe câte amenzi sunt efectiv încasate

Dar ce se întâmplă în cazul vehiculelor înmatriculate în alte state. Practic, cei depistați scapă oricăror amenzi căci SIEGMCR al CNADNR nu are acces la o bază de date care să identifice proprietarul acestorta. ”CNADNR nu are acces la datele de identificare ale deținătorilor de vehicule înmatriculate în alte state. Conform prevederilor legale în vigoare, în cazul vehiculelor înmatriculate în străinătate, procesul verbal de constatare a contravenției se întocmește pe numele conducătorului auto”, spun oficialii CNADNR.

Potrivit lor, de la data la care a intrat în funcțiune SIEGMCR, anume 2011, au fost întocmite utilizatorilor străini un număr de aproximativ 11.000 procese verbale de constatare a contravențiilor, valoarea amenzilor aplicate fiind de aproximativ 16,5 milioane lei. Suma ar reprezenta cam 10% din valoarea amenzilor aplicate într-un singur an de către CNADNR. Câți din acești bani au și fost încasați de stat? CNADNR nu știe căci amenzile se plătesc statului, nu companiei. ”Având în vedere faptul că valoarea amenzilor încasate reprezintă venit la Bugetul de Stat și nu la cel al companiei, CNADNR SA  nu deține aceste informații” este răspunsul CNADNR. Compania nu are nici un clasament al proceselor verbale defalcat pe țări de inmatriculare.

Ce nu funcționează?  

Potrivt unor angajați CNADNR, procesele verbale întocmite de CNADNR cu ocazia verificării fizice a deținerii rovinietelor în cazul mașinilor înmatriculate în alte state sunt hârtii fără nicio valoare. ”Transportatorii străini ne rup hârtiile în față”, spune Claudiu Țuțulan, șef de tură la Agenția de Control și Încasare Bechet. Până în 2010, între CNADNR și Poliția de Frontieră a existat un protocol care permitea reținerea vehiculelor până la achitarea amenzilor. ”Protocolul nu a mai fost prelungit în 2010 căci Poliția de Frontieră a zis că este abuziv să rețină vehiculele”, spune angajatul CNADNR. Metoda blocării vehiculelor până la plata amenzilor funcționează însă cu brio în țări precum Ungaria, Bulgaria sau Grecia, numai în România nu. ”Ne batem joc de transportatorii noștri, iar celor străini nu avem ce să le facem”, spune angajatul Agenției de Control și Încasare Bechet.

La granița de vest paradisul se termină

Plata rovinietei devine pseudo-facultativă și în privința autoturismelor înmatriculate în alte țări, folosite în România. Este cazul celor înmatriculate în Bulgaria. Este vorba de cel puțin 100.000 de mașini. În aceste cazuri verificarea rovinietelor trebuie efectuată fizic de echipaje mixte ale ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Control în Transporturi Rutiere) și Poliției Rutiere. ”Întrebați câte procese verbale au făcut pentru lipsa rovinietei și veți vedea că niciunul. Spun că au și așa volum foarte mare de muncă”, spune Claudiu Țuțulan. Soluții însă există. ”Mașinile înmatriculate în Bulgaria sunt preferate la săvârșirea acțiunilor criminale. Soluții există. Una dintre acestea ar putea fi obligarea cetățenilor români care folosesc mașini înmatriculate pe firme de Bulgaria să le înmatriculeze în România într-o perioadă limită. Sau ar putea fi vorba de semnarea unor protocoale pentru interconectarea bazei de date din România cu cea din alte țări, precum Bulgaria”, spune Alin Goga, jurist în cadrul CNADNR.

”La unguri te verifică în baza de date atât la intrare cât și la ieșire. Trebuie să plătești amenda dacă nu o plătești, nu ai bani îți sechestrează mașina. La fel este și în Austria, dar este altă legislație. Cele mai mici vânzări de roviniete le avem pe granița de est, cu Moldova. Acolo este aceeași situație, șoferii nu plătesc și spun că nu li se întâmplă nimic. Spre deosebire de șoferii bulgari, spre exemplu, cunosc limba română și se ceartă cu Poliția Rutieră știind că nu au ce să le facă”, spune Dan Ciceu director al firmei Scala Assitance SRL din Cluj care comercializează roviniete.