Dacă din 2010 încoace productivitatea medie a angajaților europeni a crescut cu doar 3%, românii se remarcă cu un avans de 14 procente. E cel mai mare din Uniunea Uuropeană, iar pe locurile următoare apar țări care, la fel ca și România, au foarte mult loc de creștere.
Productivitatea angajaților letoni a urcat cu 13 procente, iar bulgarii și lituanienii sunt cu 11% mai eficienți acum decât în 2010. Cifrele sunt mari, fiindcă punctul de plecare e mult sub media europeană.
Potrivit statisticilor Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa, de 7,5 ori mai mică decât în Germania și de opt ori față de Olanda. Aceste țări sunt de ani întregi exemple de economii foarte productive astfel că, având ștachetă deja foarte sus, creșterile sunt mai mici.
Un procent însă înseamnă mult mai mult în Germania decât în România, unde valoarea adaugată într-o oră muncită e sub șase euro. Nivelul productivității la noi e de doar 15% din zona euro, ceea ce oferă argumente economiștilor care susțin că România nu e pregătită să adopte moneda europeană.
Un studiu Eurofound din 2012 arată că România e pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de ore lucrate săptămânal. Dar în ciuda orelor lungi petrecute la serviciu, angajații aduc prea puțină valoare adaugată în economie. Și adesea vina nu le aparține. Tocmai faptul că România are o forță de muncă foarte ieftină a generat concentrarea operațiunilor care prin natura lor nu aduc valoare adaugată uriașă.
Asamblarea la bandă sau coaserea unor tetiere pentru mașini e mai puțin valoroasă decât dezvoltarea unor autoturisme sau cercetarea pentru noi tehnologii. Dacă primele operațiuni sunt prestate în uzinele românești, cele din urmă, se fac în Germania.
Pe lânga operațiunile cu valoare adaugată mică, România mai suferă și de un handicap tehnologic. S-au deshis uzine străine în România, dar s-au adus linii de fabricație vechi, uzate, în țările unde produsul final nu mai renta, din cauza creșterii nivelului salarial. Productivitatea e mult mai mare în Germania unde fabrica lucrează cu zece angajați și cinci roboți de ultimă oră pe linia de asamblare decât într-o țară ca România unde sunt mulți angajați și câteva utilaje depășite. De la an la an însă, productivitatea crește, angajatorii sunt mai interesați de pregătirea profesională a angajaților.
Însă pentru a prinde Europa din urmă, România va avea nevoie de mulți ani de creștere solidă a productivității. Acum salariile angajaților din România reprezintă doar 31% din PIB. Cu o medie de aproape 48% în Europa, România e pe ultimul loc în Uniune la remunerarea angajaților ca pondere în produsul intern brut.