RETROSPECTIVĂ 2013. Taxe noi, utilități scumpe
Zece noi taxe, impozite şi hotărâri de guvern au fost aprobate în 2013 şi lovesc direct în buzunarul consumatorilor. Anul a început cu trei taxe noi impuse companiilor energetice: cea mai mare taxă a fost pusă pe 60% din veniturile suplimentare obţinute în urmă liberalizării preţului gazelor.
Apoi, transportatorii şi furnizorii energiei plătesc în plus pentru fiecare megawat o taxă de 0,75 de lei, iar 0,5% din veniturile celor care exploatează resursele de ţiţei, cărbuni, lemn şi minereuri ajung tot la stat. În total, din aceste biruri ar trebui să ajungă la buget peste 635 milioane de lei.
Consumatorii casnici aveau să vadă că aceşti bani, care urmau să ajungă într-un fond special pentru cei care nu pot suportă scumpirile la gaze şi electricitate, s-au dus pentru cofinanţarea proiectelor europene. Iar familiile nevoiaşe au primit în medie câte 20 de lei în plus de la mijlocul anului.
Reacţia investitorilor a venit imediat. Aceştia au ameninţat cu retragerea din România sau cu reducerea investiţiilor.
„Mi se pare că iniţial se referea la producători, dar acum şi distribuitorii de gaze şi energie electrică vor fi afectaţi, ceea ce este un semnal prost pentru piaţă, dacă este adevărat”, a declarat Frank Haidinyak, director E.ON România,
„Este o veste proastă pentru noi pentru că nu a fost respectat un principiu. Şi anume: nu am fost consultaţi înainte de această măsură. Şi da, părerea noastră este că aceste costuri ar trebui să fie transferate consumatorului”, a spus Eric Ştab, director GDF Suez România.
Fără să ne anunţe, Guvernul a mai luat o decizie controversată. A decis că energia produsă de termocentrale are prioritate în faţă altor producători, iar asta înseamnă că la consumatorii finali va ajunge în primul rând cea mai scumpă energie electrică. Măsură se aplică şi în 2014, iar operatorul de transport este obligat să preia în sistem, cu prioritate, această energie scumpă. Implicit, pe bursă de energie şi la consumatorul final va ajunge curent electric cu o valoare mai mare.
Şi asta pentru că, în 2013 piaţă de energie s-a liberalizat, iar o parte din energia care ajunge în casele noastre este cumpărată de pe bursă.
„Asta se traduce în preţuri mai mari la consumatori”, explică Otilia Nuţu, expert în energie.
Măsură guvernului de a avantaja termocentralele a adus şi alte probleme: în România s-a produs în 2013 mai multă energie decât aveam nevoie.
Încercând să mai tempereze efectele scumpirii energiei, Guvernul a decis să reducă numărul certificatelor verzi cu 50%. Însă, fiind deja multe turbine eoliene şi parcuri solare deja instalate, cantitatea mare de energie verde anulează efectul reducerii, iar noi plătim în continuare la fel că înaintea acestei decizii.
Taxa pe stâlp, adică impozitul de 1,5% din valoarea clădirilor speciale a fost o altă măsură care a bulversat economia.
Anul viitor nu vor scapă de impozite nici clădirile speciale. companiile care deţin stâlpi de înalta tensiune, conducte de gaze sau termocentrale că această vor plăti biruri suplimentare de până la 100 de milioane de euro.
Finalul de an a adus controversatele majorări ale preţului carburanţilor. Supraacciza de 7 eurocenţi a fost amânată, nu însă şi creşterea nivelului de acciza iniţială, cu până la 21%.
Mai mult, calcularea accizei se va face în funcţie de inflaţie, şi nu în funcţie de cursul de schimb. Astfel, litrul de carburant va ajunge la 6,2 lei, în medie la începutul lui 2014.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
