Remus Borza: Funcționărimea României a ajuns o „Cosa Nostra” coruptă și retrogradă

Data actualizării: 19.07.2018 15:02 Data publicării: 19.07.2018 14:27

România a alocat administrației publice 250 de miliarde de euro de la momentul aderării la Uniunea Europeană până în prezent. Tot acest bănet nu ne-a ajutat prea mult: două treimi din satele României nu au gaze, canalizare, apă curentă sau asfalt, spune deputatul independent Remus Borza într-o analiză dedicată noului Cod Administrativ.

Analiza făcută de deputat privește reforma reală a administrației publice, relația cu minoritățile naționale (acestea au primit recent dreptul de a își folosi limba maternă indiferent de ponderea lor în totalul populației), sau relația cu funcționarul public.

Redăm integral analiza deputatului independent:

„Codul Administrativ nu rezolvă problema ineficienței, birocrației și corupției din administrația publică

Parlamentarii opoziției au contestat la Curtea Constituţională Codul administrativ, adoptat săptămâna trecută de Camera Deputaţilor cu 175 de voturi “pentru”, 33 “împotrivă” şi 15 abţineri.

Am semnat, alături de opoziție, sesizarea Curții Constituționale privind Codul administrativ. Sunt nemulțumit de concesiile făcute UDMR și funcționarilor publici. Faptul că am structurat și centralizat legislația primară pentru administrația publică centrală și locală e un lucru bun. Avem un compendiu cu 651 de articole privind funcționarea guvernului, prefecturilor, consiliilor județene, unităților administrativ teritoriale și dispoziții ce reglementează regimul proprietății publice și private a statului. Reunirea întregii legislații privind administrația într-un Cod e utilă doar atunci când se urmărește eficientizarea, debirocratizarea și reformarea administrației publice.

Administrația locală din România este cea mai mare gaură neagră a bugetului de stat. În 2017, primăriile și consiliile județene au avut venituri de 135 miliarde lei, echivalentul a 34 miliarde euro. Din momentul integrării în Uniunea Europeană, am alocat peste 250 miliarde euro administrației publice! Pe ce am cheltuit atâta bănet câtă vreme două treimi din satele României nu au gaze, canalizare, apă curentă sau asfalt? Utilități sociale elementare într-o țară civilizată, într-o țară europeană din secolul XXI. În timp ce banii se duc pe borduri, panseluțe, ajutoare sociale și salarii pentru armata de peste 550 mii funcționari publici, satele, comunele și orașele României au rămas într-un stadiu incipient al dezvoltării și modernizării.

Spun de mult timp că a venit momentul să ne asumăm o reformă radicală a administrației pe modelul polonez. În anul 1998, polonezii au înjumătățit numărul de unități administrativ teritoriale. Polonia este o țară cu 38 milioane locuitori, România cu 20 milioane. Polonia are 312.679 km², România 238.397 km². În 1998, polonezii și-au reformat administrația. Din 4300 de UAT - uri (Unități Administrativ Teritoriale – n.red.) au mai rămas cu 2700. Nu mai putem accepta să avem 335 de comune cu 1.000 de locuitori și zeci de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori. Aceste unități administrative nu sunt eligibile pentru a atrage fonduri europene și nu reușesc să-și acopere nici măcar cheltuielile de funcționare. Mai puțin de o treime din cele 3.181 de unități administrativ teritoriale se autofinanțează din impozite și taxe. Marea majoritatea a primăriilor stau cu mâna întinsă la bugetul de stat.

Risc de maghiarizare a românilor din Ardeal

Printre prevederile Codului administrativ se numără şi ocolirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale. Asistăm printr-o concesie pe care a făcut-o coaliția de guvernare PSD-ALDE în favoarea UDMR, la o maghiarizare forțată,la o marginalizare socială, la o epurare etnică a românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș. Din 2004 avem o prevedere în legislație, privind obligația primăriilor și a tuturor instituţiilor deconcentrate la nivel de unități administativ teritoriale, de a asigura limba minorităților în administrație în acele localități unde o minoritate are peste 20%. De zece ani, UDMR tot încearcă să scadă pragul. Prin două aliniate ale Art. 94 din Codul administrativ, practic, se eludează acest prag. De o manieră discreționară, fie primarul, prefectul, președintele Consiliului Județean sau șeful unei instituții deconcentrate va putea să dea o decizie prin care să asigure comunicarea în limba minorităților naționale si în acele localități unde minoritățile au o pondere mai mică de 20% din populație.

Funcționarul public, intangibil și atotputernic

O altă concesie făcută de PSD îi vizează pe funcționarii publici, prin menținerea acelorași condiții de evaluare a competenței profesionale. Evaluarea se va face și sub imperiul noului Cod administrativ anual. Coroborând Codul Administrativ cu dispozițiile din Codul muncii, contractul de muncă va putea fi desfăcut doar după obținerea, timp de doi ani consecutiv, a calificativului necorespunzător. Cu alte cuvinte, ești obligat să ții un prost pe ștatul de plată cel puțin doi ani. Realitatea ne demonstrează că sunt mulți proști și hoți în administrația publică de zeci de ani, chiar pe funcții de conducere. Miniștrii, prefecții, primarii, directorii de deconcentrate vin și pleacă. Doar funcționarii rămân pe loc.

Stabilitatea funcționarului este mai păguboasă și mai puternică decât inamovibilitatea judecătorilor sau imunitatea parlamentarului. Funcționarul public este cel mai mare dușman al unei Românii moderne, europene, civilizate și prospere. Stabilitatea acestuia în funcție îl face intangibil și atotputernic. România este paralizată de dictatura funcționărimii. O veritabilă Cosa Nostra - coruptă, supradimensionată, birocratizată, slab pregătită, retrogradă, care opune rezistență la reformă și modernizare. Funcționarul este mai presus de lege, de cetățean și stat, motiv pentru care își permite să fie arogant și disprețuitor în relația cu cetățeanul.

În ultimii zece ani, efectivele funcționarilor din administrația publică centrală și locală s-au majorat cu peste 30%, în condițiile în care populația țării a scăzut cu câteva milioane de locuitori. Despre salarii nu mai vorbesc. Au crescut cu peste 300%, fără a exista un sistem obiectiv de evaluare a performanței profesionale și de satisfacere a interesului cetățeanului. Avem nevoie de o administrație reformată, suplă, profesionalizată și eficientă care să răspundă nevoilor comunității și cetățenilor. Din păcate, Codul Administrativ nu răspunde acestui imperativ social.”