Există totuşi un segment pe plus - cel al clădirilor rezidenţiale, cu o creştere de 1%, însă trebuie menţionat că două treimi din autorizaţii sunt date în mediul rural, unde oamenii îşi fac casele în regie proprie şi cumpără şi fără factură. În plus, aceste proiecte sunt de mai mică amploare şi valoare.
Şi firmele au redus din investiţiile în domeniu. Construcţiile de clădiri nerezidenţiale, de birouri sau hale industriale sunt în scădere cu peste 2% - nu sunt bani pentru extinderi.
Scăderea îngrijorătoare se semnalează în sectorul lucrărilor inginereşti, unde intră marile proiecte ale statului - autostrăzi, poduri, podeţe, canale şamd: peste 11%. Explicaţia e simplă: economia nu este alimentată pentru asemenea proiecte. Nu au venit bani de la buget, iar cei din fonduri europene au fost blocaţi. Pentru a avea un plus de la construcţii în Produsul Intern Brut, acest segment al marilor lucrări ar trebui ridicat, căci celelalte două mai au nevoie de timp pentru revenire.
Va fi interesant de urmărit ce impact vor avea aceste cifre de la construcţii în PIB. În primele trei luni ale anului, construcţiile, pe volum - căci acestea sunt datele statistice - au avut scădere de peste 5%. În PIB, construcţiile au avut o creştere de 0,1%. Procentul minimal indică faptul că este vorba de valoare adăugată brută, nu de volum. În condiţiile în care scăderea s-a adâncit la 7,2% în primele cinci luni ale lui 2013, este posibil ca datele de creştere economică semestrială să ne trimită construcţiile în teritoriul negativ, adică acolo unde s-au cam aflat în ultimii ani.