Măsura a fost una dintre promisiunile constante din 2012 încoace, dar a fost respinsă de fiecare dată de experţii Fondului Monetar Internaţional. Asta pentru că reducerea cotei de TVA la alimente va aduce o gaură de circa cinci miliarde de lei la buget doar în acest an.
Scăderea TVA la alimente a fost anunţată încă din 2012, dar s-a lovit constant de obiecţia Fondului Monetar Internaţional. Deşi premierul Victor Ponta promitea că măsura se va regăsi "cel târziu" în proiectul bugetului de stat pe anul 2013, Jeffrey Franks, atunci şef al misiunii FMI de evaluare, spunea că reducerea TVA pentru anumite sectoare sau produse nu are efecte benefice pentru consumatori. Motivul - duce adeseori la evaziune şi, în plus, FMI nu încurajează cotele diferenţiate de TVA.
În ciuda obiecţiilor FMI, la 1 septembrie 2013, a intrat în vigoare reducerea TVA la pâine cu 12 procente.
„Se va face o evaluare dacă efectul reducerii TVA la pâine a fost benefic, în sensul că s-a redus preţul pâinii, că am salvat acele societăţi, am salvat locuri de muncă, dar am avut şi încasări cel puţin egale la bugetul de stat. Dacă toate aceste lucruri sunt corecte, atunci putem să reducem, eu sper că următorul produs să fie carnea. Sper să fie chiar mai multe: şi legumele şi fructele şi laptele, pentru că şi acolo există un grad de evaziune destul de mare”, declara Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.
Ieftinirea pâinii, deşi proporţională cu micşorarea taxei, nu a fost de durată. După câteva luni, preţurile au urcat din nou. Iar încasările nu au fost pe măsura aşteptărilor, deşi consumul de pâine a crescut cu o treime. Măsura a adus în plus 300 de milioane de lei, anunţau autorităţile, însă cifrele producătorilor au demonstrat faptul că suma strânsă abia a depăşit 200 de milioane de lei.
Carnea a fost al doilea aliment pentru care guvernul a vrut TVA redus, de 9%. În decembrie 2014, promisiunea pică după ce ministrul pentru Buget a anunţat că prioritarea ar fi alimentele bio. Golul din visteria statului ar fi fost prea mare - reducerea TVA la carne de 9% însemna încasări în minus de aproape 400 de milioane de euro, în timp ce pentru produsele bio - de doar 5,5 milioane de euro.
Anunţul a stârnit revolta producătorilor din industria cărnii care au organizat un protest în faţa Ministerului de Finanţe. Negocierile s-au terminat însă fără promisiuni.
„Dacă continuăm aşa, s-ar putea la anul să ne trezim cu o grevă fiscală şi întreaga industrie să nu mai plătească bani pentru că una din patru companii din industria cărnii va da faliment”, a declarat Radu Timiş, reprezentant industria cărnii.
Reducerea TVA la alimente a fost susţinută şi în Parlament. În 2010, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat în unanimitate, un proiect de lege iniţiat de parlamentari PSD, PC şi PNL pentru reducerea TVA de 5% la alimentele de bază. În favoarea acestui proiect a votat şi ministrul de atunci al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu. Ulterior, parlamentarii au revenit asupra deciziei şi au spus că au votat din greşeală.
România a avut una dintre cele mai mari taxe pe valoare adăugată la alimente din UE. În Malta, de exemplu, TVA este 0 pentru alimente şi în Olanda - 6%. În România, taxa pe valoare adăugată a fost majorată de la 19% la 24% în 2010.