RETROSPECTIVĂ | Anul 2015, marcat de scăderea TVA la alimente şi de două amnistii fiscale

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul II: Sandu vs Stoianoglo. Val de alerte cu bombă la secții de vot, inclusiv în România

Cea mai importantă reducere de taxe din 2015 s-a văzut direct la raft. La 1 iunie, TVA pentru alimente şi sucuri a scăzut la 9%, după ce vreme de cinci ani fusese menţinută la 24.

Momentul a fost speculat de comercianţi, care s-au grăbit încă din noaptea de 31 mai spre 1 iunie să schimbe etichetele pentru mii de produse şi au plusat cu propriile scăderi de preţuri.

„Sunt consumatori care îţi permiteau să cumpere carne de 2 ori pe săptămână, iar de acum poate o sa cumpere de 3 sau 4 ori,” spune Andreea Mihai, reprezentantul unui lanţ de magazine.

Reducerea de TVA nu prea s-a văzut în meniurile restaurantelor. În oferta lor a ajuns însă un nou "produs": bacşişul. De la 1 mai, ospătarii au fost obligaţi prin lege să dea bon pentru ciubucul primit. Iniţiativa a pornit chiar de la patronii supăraţi că Fiscul îi amenda pentru sumele găsite în plus în gestiune. Măsura a ridicat probleme de la început chiar şi pentru ministrul Finanţelor de atunci, care a fost întrebat cum ar putea fi fiscalizat bacşişul lăsat curierului care aduce pizza.

„Dacă doriti să îi lasati un bacşiş, merge la unitatea respectivă, acolo pe casă bate bonul fiscal, bacşişul respectiv, şi asta este,” spune Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanţelor.

La nici două săptămâni de la introducerea bacşişului pe bon, autorităţile au recunoscut că nu îl pot reglementa şi au renuţat la această măsură care ar fi trebuit să aducă la buget 300 de milioane de lei.

Bâlbâielile autorităţilor au dat de furcă şi celor care au aflat, la început de an, că sunt datori Fiscului pentru diferite venituri obţinute pe cont propriu sau din dobânzi şi chiar alocaţii ale copiilor, ţinute la bancă.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

După câteva luni în care numărul nemulţumiţilor s-a înmulţit odată cu notificările venite de la administraţiile financiare, Cabinetul Ponta a anunţat în luna mai o amnistie fiscală. Ştergerea datoriilor acumulate până la 1 iunie pentru circa 4 milioane de contribuabili care nu-şi achitaseră corect impozitele şi contribuţiile.

„A fost legislaţia bună sau rea, oamenii au cunoscut-o sau nu au cunoscut-o, avem procese care ne costă mai mult decât banii pe care ii recuperăm. După care, la 1 (iunie), oricine greşeşte, plăteşte,” adaugă Victor Ponta, fost premier.

A doua iertare pentru datornicii Fiscului a fost anunţată de Guvern în octombrie, dar a adus veşti bune doar pe jumătate. Ca să scape de penalităţi şi de jumătate din dobânzile de întârziere, datornicii, inclusiv firmele, trebuie să achite până la 31 martie 2016 datoria de bază. Apoi, vor plăti şi restul dobânzilor. Clemenţa Guvernului a fost criticată ca fiind nedreaptă faţă de cei conştiincioşi cu plata taxelor.

„Pun contribuabilii care şi-au achitat datoriile la bugetul statului în mod corect şi continuu într-o poziţie de inferioritate faţă de rău-platnici,” explică Dan Schwartz, specialist fiscal.

Patronii de firme NU au avut decât mici câştiguri în 2015 la capitolul taxe. Au scăpat de folosirea ştampilei pe actele depuse la instituţiile publice şi au plătit o taxă pe stâlp diminuată. Pentru marile tăieri de taxe şi impozite aşteaptă anul 2016, atunci când intră în vigoare noul Cod Fiscal.

Setul de măsuri a fost aprobat de Guvern încă din martie şi a trecut de Parlament. A fost însă întors în Legislativ de preşedintele Klaus Iohannis, care s-a declarat nemulţumit de dezbaterile pe marginea documentului.

„Prea multe măsuri de relaxare fiscală dintr-odată mi s-au părut nepotrivite,” spune Klaus Iohannis, preşedintele României.

Codul Fiscal a fost aprobat de preşedinte în septembrie. În octombrie, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul Victor Ponta a recompus aproape integral Codul Fiscal trecut iniţial în Executiv. (CG1) Astfel, pentru 2016 sunt prevăzute reducerea cotei generale de TVA la 20% şi scăderea impozitului pe dividende. Micii patroni vor plăti impozite în funcţie de numărul de angajaţi.