Raportul Fitch: România în echilibru instabil

Dincolo de creșterea economică, raportul agenției Fitch privind România conține mai multe semnale de alarmă, trecute însă sub tăcere de partidul de guvernământ, zilele trecute, într-un comunicat de presă.

Practic lucrurile cu care se poate mândri România sunt cele câștigate în ultimii ani, arată raportul Fitch. Este vorba de nivelul încă moderat de datorie puiblică, de sectorul bancar stabil și de indicatori de guvernanță în concordanță cu mediile din gama BBB (ratingul în jurul căruia se situează cel la emisiunilor de titluri și plafonului de țară).

Ratingul României este în pericol. Acesta ”se confruntă cu o creștere a riscurilor de scădere datorită unei relaxări fiscale pro-ciclice semnificative și unei creșteri rapide a salariilor care depășesc creșterea productivității, care prezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică”. Abordările pro-ciclice sunt măsuri adoptate care în loc să redreseze un indicator economic contribuie la accentuarea dezechilibrului. Spre exemplu majorarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public în condițiile deficitului poate fi considerată măsură pro-ciclică.

Deficitul bugetar

Fitch atenționează că deficitul bugetar a crescut de câteva ori în ultimii ani. ”Deficitul bugetului general al României sa majorat la 3% din PIB în 2016, de la 0,8% în 2015, în ciuda economiei în plină expansiune. Creșterea s-a datorat reducerilor mari de impozite și creșteri ale salariilor publice și plăților sociale”, spun economiștii agenției.

Ei estimează că deficitul se va majora la 3,7% din PIB în 2017, peste obiectivul guvernamental de 2,9%, din cauza reducerii suplimentare a TVA, a nivelului accizelor, ca urmare a creșterii salariilor publice, a pensiilor și a altor măsuri. ”Rezultatele pentru primele cinci luni ale anului 2017 arată o performanță scăzută a încasărilor fiscale pentru bunuri și servicii și veniturile corporațiilor, iar deficitul bugetar (în numerar) de 1,4 miliarde de lei mai mare față de anul precedent, în ciuda creșterii economice rapide și a execuției reduse a capitolului cheltuieli”. Majorările de deficit sunt contrare normelor fiscale naționale și UE. ”România riscă să intre din nou în procedura UE de deficit excesiv în acest an, abia după ce a ieșit din nou în 2013”, spune Fitch.

Neclarități și pentru următorii ani

Dezechilibrele privind deficitul nu privesc însă doar 2017. Există o incompatibilitate între măsurile fiscale suplimentare expansive din programul Guvernului și obiectivele privind deficitul bugetar de 2,9% în 2018 și 2,5% în 2019 . ”Legislația privind salariile unificate, recent aprobată, implică o majorare cu 25% a salariilor din sectorul public (mai mult pentru sectorul sănătății și educației), chiar dacă efectele sunt parțial compensate de o schimbare a contribuțiilor de asigurări sociale la angajații angajaților începând cu ianuarie 2018”, spune Fitch.

Alte propuneri cu impact negativ bugetar includ o creștere netă de 23% a salariului minim în 2018, o reducere potențială a ratei impozitului pe venit la 10% de la 16%, creșterea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, o reducere suplimentară a TVA (în 2019).

Fitch afirmă că astfel de măsuri erodează baza veniturilor în PIB, cea mai scăzută din UE. Astfel în timp ce în UE media ponderii veniturilor bugetare în PIB este de 40%, în România este 30%.

Utilizarea fondurilor structurale ale UE ar necesita o creștere a volumului și a calității cheltuielilor pentru infrastructură. Fitch prognozează deficitul bugetar la 4% din PIB în 2018 și 2019.

Datoria publică, încă acceptabilă

Cu toate acestea, rata datoriei publice/PIB a României rămâne în concordanță cu raportul median de 41% dintre țările evaluate "BBB" de Fitch. Agenția prognozează creșterea acestuia la 39,9% din PIB până la sfârșitul anului 2017, de la 37,6% până în 2016.

Ratele de rambursare a datoriei sunt moderate, în medie între 3,5-4,0% din PIB anual până în 2019, iar Guvernul deține un tampon de numerar adecvat echivalent cu 3,6% PIB, acoperind 5,1 luni din nevoia brută de finanțare.

Consumul, motor al economiei

Dar ce a provocat creșterea economică? Aceasta a fost stimulată fiscal. Pentru anul 2017 Fitch a revizuit prognoza PIB-ului real la 5,1%, de la 4,8% anterior, după un trimestru mai puternic decât era de așteptat, când PIB-ul a crescut cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Estimarea Fitch rămâne însă sub cea a Guvernului.

Creșterea este în principal determinată de consum, condusă de gospodării care beneficiază de o creștere robustă a salariilor reale. Creșterea importurilor rămâne puternică, iar balanța comercială a fost ajutată de exporturile României ușurate de revenirea cererii de la principalii parteneri de export.

Contribuția formării brute de capital fix (valoarea bunurilor folosite de firme în procesul de producţie) a rămas negativă. Fitch se așteaptă ca creșterea economică să ajungă la 3,4% în 2018, deoarece amploarea stimulului fiscal se estompează.

Supraîncălzirea economiei, un risc important

Există riscul supraîncălzirii economiei, deși inflația și creșterea creditelor bancare sunt în prezent reduse. Banca Națională a României estimează că economia funcționează deja cu aproximativ 2% mai mult decât potențialul de creștere, estimat la 3,5%.

Piața forței de muncă este strânsă, cu o rată scăzută a șomajului, iar mărirea salariului minim și a salariilor publice au contribuit la creșterea salariilor medii care depășesc creșterea productivității cu o marjă mare, ceea ce duce la creșterea costurilor unitare cu forța de muncă. În acest context, Fitch prognozează creșterea deficitului de cont curent (diferența dintre ieșirile și intrările de capital ca urmare a operațiunilor comerciale și servicii cu exteriorul) de la 2,3% din PIB în 2016 la 3,1% în 2017 și la 3,3% în 2018.

Decalajele de dezvoltare rămân

Progresele înregistrate în convergența nivelurilor PIB-ului pe cap de locuitor al României față de cele ale țărilor colege mai mari au fost lente, în pofida creșterii economice robuste. Eficiența întreprinderilor de stat suferă, iar absorbția fondurilor UE în proiecte viabile din punct de vedere economic este modestă.

Un sector bancar stabil

Cele mai bune cuvinte le are Fitch atunci când vorbește despre sectorul bancar românesc. Ratingurile României sunt susținute de un sector bancar stabil. Băncile sunt bine capitalizate (rata de adecvare a capitalului sectorului 18,8%, 2016), finanțate suficient de către depozitele locale, iar bilanțurile acestora continuă să se îmbunătățească, pe măsură ce ponderea creditelor neperformante scade.

Riscurile legislative la adresa sectorului s-au stabilizat în urma unei decizii favorabile a Curții Constituționale privind Legea privind descărcarea de gestiune și conversia împrumuturilor CHF, diminuând riscul unui cost financiar mare pentru acest sector.

Evoluțiile politice, un risc

Acestea riscă să slăbească indicatorii de guvernare și direcția politicilor guvernamentale, spun economiștii agenției. ”În iunie, fostul prim-ministru Sorin Grindeanu a fost demis de partidul său în condiții neobișnuite, aparent pentru progrese lente în implementarea programului guvernamental”.

Ce părere au parlamentarii PSD de evaluarea Fitch

Intrați în concediu, parlamentarii PSD, membri în Comisiile de Buget și Finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului, stau departe de concluziile și recomandările agenției Fitch.

Varujan Vosganian, membru ALDE și al Comisiei de Buget Finanțe a Camerei Deputaților spune că trebuie să așteptăm rezultatele lunii iunie pentru a vedea dacă situația este îngrijorătoare. ”Îngrijorările (Fitch – n.red.) sunt probabil legate de deficit. Părerea este că trebuie să vorbim din nou după iunie căci această iunie este o lună importantă privind execuția bugetară, este lună de trimestru pentru impozit pe profit și TVA. Vom ști la sfârșitul lui iulie, începutul lui august”, spune el. Vosganian reamintește preocuparea Guvernului față de aceste aspecte căci premierul Tudose ”a schimbat șeful ANAF și a cerut un program de monitorizare pe profiturile, pe TVA”.

Întrebat de concluziile Fitch vicepreședintele Comisiei de Buget Finanțe, Iuliu Noșa, membru PSD, a spus că nu le cunoaște. ”Nu sunt în țară și nu știu subiectul”, spune el.

La fel de puțin informat este și senatorul PSD, Viorel Arcaș, secretar al Comisiei pentru Buget, Finanțe, Activitate Bancară și Piața de Capital. ”În momentul așta nu prea vreau să comentez că....mă aflu între Cazanele Mari și Cazanele Mici , sunt în concediu, nici nu am citit. Nu vreau să comentez ce nu știu, în rest oricând, cu plăcere”, spune el

Deficitul, decizie de linie de partid

Mai ironic, președintele Comisiei senatoriale de Buget, Eugen Teodorovici, spune că trebuie luat de bun ceea ce spune partidul, nu cifrele seci. ”Dacă se închide anul cu 5%, iar partidul spune că e sub 3% trebuie să luăm ce spune partidul”, spune senatorul.

Eugen Teodorovici afirmă că ”dacă Mișa (Ionuț Mișa – n.red.) nu este îngrijorat, această cale trebuie urmată de membrii partidului”. El crede că ceea ce spune el nu are importanță. Atenționat asupra faptului că este totuși președintele unei importante Comisii parlamentare, Teodorovici spune: ”Voi fi președintele Comisiei cât timp nu se va supăra domnul Dragnea pe ce spun eu. Am un gust amar din păcate, dacă nimeni nu contestă și toată lumea acceptă, să fiu eu singurul care...”.

PSD a reținut doar creșterea economică de la Fitch

Într-un comunicat de presă remis zilele trecute PSD a folosit raportul Ficth ca dovadă care confirmă creșterea economiei, fără a menționa celelalte aspecte trecute in revistă. „Săptămâna aceasta, agenţia americană Fitch şi-a îmbunătăţit perspectiva de creştere a economiei României în 2017 de la 4,8% în evaluarea anterioară din luna ianuarie, la 5,1% în iunie, în principal datorită avansului semnificativ al Produsului Intern Brut înregistrat în primul trimestrul. Prognoza oficială a guvernului român pentru 2017 are în vedere o creştere economică de 5,2%. Fitch este ultima dintre agenţiile internaţionale care recunoaşte eficienţa programelor economice promovate de Guvernul României, după ce Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au luat decizii similare”, a transmis PSD, printr-un comunicat de presă semnat de purtătorul de cuvânt al partidului, Adrian Dobre.