PSD își consolidează poziția în domeniul energiei. Ministrul delegat Niță primește prerogative sporite
Până acum, fiind doar ministru delegat, pentru fiecare semnatură, Constantin Niță avea nevoie și de aprobarea ministrului Economiei. Acum, Constantin Niţă va avea drept de iniţiere şi avizare exclusivă a proiectelor de acte normative din domeniile pentru care a fost învestit, fără a mai fi necesară contrasemnarea acestora de ministrul Economiei, Andrei Gerea (PNL).
În urma acestor modificări, Constantin Niță, va primi puteri de ministru plin. Acest lucru ar putea crea un precedent, fapt pentru care nu este exclus ca și alți miniștri delegați să ceară aceleași derogări. Practic PSD-ul continuă strategia pe care a avut-o încă de la înfinţarea acestui post, de golire de conţinut a Ministerului Economiei în favoarea acestui departament condus de ministrul delegat Constantin Niţă.
Cum s-a consolidat poziția ministrului delegat pentru Energie
În luna iulie, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie va fi reorganizat prin divizare parţială şi transmiterea către Departamentul pentru Energie a unei „fracţii” din patrimoniul Oficiului.
În luna martie, societăţile din sectorul energiei aflate în portofoliul OPSPI, care reprezenta principalul activ al Oficiului, au fost trecute din coordonarea lui Varujan Vosganian (PNL), atunci ministru al Economiei, în cea a ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă (PSD), care a primit şi şefia unui departament.
Modificarea a fost efectuată în Parlament, printr-o serie de amendamente care modifică ordonanţa de urgenţă aprobată de Executiv la sfârşitul anului trecut pentru reglementarea noii configuraţii guvernamentale.
Urmare a acestei modificări, dreptul de administrare asupra acţiunilor statului la aceste companii i-a revenit exclusiv ministrului social-democrat pentru Energie, în timp ce ministrul liberal al Economiei a rămas doar cu 28 de companii din industria de apărare, industria constructoare de maşini, mai puţin atractive ca valoare.
Până la acel moment, OPSPI deţinea în portofoliu pachetul majoritar sau acţiuni minoritare la 94 companii din domeniul petrolier, gazelor, electricităţii şi resurselor minerale, printre care Romgaz, Transgaz, Petrotrans, Termoelectrica, complexele energetice Oltenia şi Hunedoara, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, CN Huilei, SNLO, CN Uraniului, Minvest, AN Apele Minerale, Salrom, SN Cărbunelui, Cuprumin, RA Activităţi Nucleare (unde statul este acţionar majoritar), OMV Petrom (unde Ministerul Economiei deţine 20,6% din acţiuni), Oil Terminal (59,6%), Conpet (58,7%), GDF Suez Energy (37%), EON Gaz Distribuţie (37%), EON Gaz Romania (37%), Enel Distribuţie (23-24% în funcţie de filială), Enel Energie (36%), CEZ (18-37% în funcţie de societate).
La acestea se adăugau 16 institute de cercetare în domeniul energiei, cu un bogat patrimoniu imobiliar.
Importanţa companiilor naţionale energetice a declanşat un conflict politic la sfârşitul anului 2006, când 41 astfel de societăţi, precum Petrom, Electrica, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, complexurile energetice Craiova, Rovinari şi Turceni, au fost trecute de Guvern de la OPSPI, care funcţiona atunci într-un minister al Economiei condus de Radu Berceanu (PD), la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, condusă de Teodor Atanasiu (PNL).
La scurt timp de la acel moment, PD a ieşit de la guvernare.
În luna februarie, liberalul Varujan Vosganian, atunci ministru al Economiei, declara că Guvernele României creează ministere pentru oameni în loc să numească persoane competente pentru fiecare minister, reamintește Mediafax.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
