Dincolo de start-upurile de tehnologie, crowdfundingul şi-a găsit o nişă împortantă în imobiliare. Los Angeles Times dă exemplul unei companii care se ocupă cu achiziţia de case dărăpănate pentru a le renova şi vinde rapid cu profit. Acum nu mai trebuie să vină cu banii proprii şi nici să ia credit de la bancă - tocmai a cumpărat o casă cu un milion de dolari imprumutaţi de la 44 de mici investitori. Unii nu şi-au permis să pună decât 5 mii de dolari, sumă cu care în mod normal nu ar fi putut să investească în imobiliare.
Oamenii sunt convinşi să-şi dea banii cu împrumut fiindcă primesc dobânzi atractive - de regulă între 8% şi 13% pe an. Randamentele mari au făcut ca prin crowdfunding să fie finanţate mai multe proiecte de imobiliare decât de biotehnologie, energie alternativă, jocuri online şi social media la un loc, arată datele Crowdnetic.
Finanţarea colectivă are succes în imobiliare tocmai fiindcă oamenii caută un echilibru bun între randamentul investiţiei şi riscul ei. Investirea economiilor într-o casă ce va fi recondiţionată şi vândută cu profit poate fi mai sigură decât investirea banilor într-o nouă reţea de socializare.
În Statele Unite, platformele de crowdfunding pentru imobiliare strâng anual împrumuturi de ordinul zecilor de milioane de dolari, iar cea mai mare parte a banilor merge chiar către achiziţia de case ieftine pentru a le vinde apoi scump. Sistemul e atât de accesibil încât cu fiecare lună mai apare câte un site specializat în aşa ceva.
Există însă şi riscuri dar platformele îşi dezvoltă propriul sistem imunitar. Multe nu împrumută decât 75% din preţul de achiziţie al casei, iar dacă debitorul nu poate returna banii, proprietatea intra in portofoliul site-ului şi practic poate fi vândută la o sumă mai mare decât cea împrumutată, astfel încât în condiţii normale investitorii să fie protejaţi.
Deşi sunt abia la început, platformele de crowdfunding sunt deja o alternativă la finanţarea băncilor. De regulă, micii investitori nu pot obţine credite îndeajuns de mari pentru a-şi permite să investească în imobiliare. Au nevoie de venituri mari şi proprietăţi cu care să garanteze, iar platformele de crowdfunding nu cer nimic din acestea. Mai mult, sunt şanse mici ca o bancă să accepte un investitor ce are de returnat împrumuturi luate pentru mai multe proiecte. Cei implicaţi spun că şi costurile de finanţare sunt mai mici fiindcă de regulă astfel de proiecte imobiliare erau alimentate cu credite mari luate pe termene foarte scurte, la dobânzi cu două cifre. Totuşi, sustenabilitatea modelului de finanţare va fi dovedită doar dacă trece testul timpului. Până acum însă, a funcţionat doar pe nişa proprietăţilor mici şi s-a dovedit nepopulară în cazul proiectelor mari care au nevoie de milioane de dolari.