Interlopul Petre Ilie, zis și Petre Geamănu, cunoscut ca lider al clanului Luptătorilor din Capitală, a fost arestat preventiv, vineri, alături de alte şase persoane, în urma deciziei unui judecător de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti. Acuzaţiile sunt de camătă şi şantaj, inclusiv la adresa unor dezvoltatori imobiliari. Interlopii colectau o „taxă de protecţie” cu ajutorul unor practicanţi de sporturi de contact.
În arest preventiv pentru 30 de zile au fost trimişi Petre Ilie, Eugen Preda, David Onoriu-Împărăţel, Solomon Sotir, Marian Ilie, Marius Nomoloşanu, Terente Adrian Stoica. În acelaşi dosar, au fost puşi sub control judiciar Nicolae Cristescu, fost finanţator al Clubului de fotbal Rapid Bucureşti, Radu Ilie şi Florin Ilie.
Arestările intervin după ce procurorii şi poliţiştii au făcut, miercuri, 18 percheziţii în Capitală şi în judeţele Ilfov, Argeş, Dâmboviţa şi Ialomiţa pentru destructurarea acestei grupări specializate în camătă şi şantaj. La percheziții au fost găsite inclusiv puști și pistoale-mitralieră şi au fost ridicate sume de bani, înscrisuri cu valoare probatorie, droguri de mare risc (cocaină), dispozitive de stocare şi telefoane mobile.
Petre Geamănu a preluat puterea în clanul Luptătorilor după ce a ieșit din închisoare
Membrii clanului Luptătorilor sunt bănuiți că ar fi șantajat mai mulți oameni de afaceri din domeniul imobiliar. Faptele vizate de anchetatori ar fi început în 2018, odată cu eliberarea din închisoare, potrivit surselor Digi24, a lui Petre Geamănu.
În momentul în care a fost eliberat, acesta a devenit liderul grupului și a reușit să atragă noi membri. El a reuşit să restructureze gruparea infracţională din care făcea parte anterior şi a devenit liderul acesteia, detaşându-se astfel faţă de restul membrilor prin puterea de a lua deciziile în momentele importante. El ar fi menţinut coeziunea grupului infracţional, ar fi atras noi membri şi ar fi consolidat relaţii cu persoane de notorietate din mediul infracţional, susțin procurorii.
Conform informațiilor anchetatorilor, clanul șantaja importanți oameni de afaceri din domeniul imobiliar spunându-le că nu ar fi trebuit să aibă afaceri fără aprobarea lor. Mai mult, cereau și taxe de protecție. Anchetatorii spun Petre Geamănu ar fi atras în gruparea infracţională luptători, practicanţi de sporturi de contact ori alte persoane violente, iar în acest fel ar fi reuşit să coordoneze colectarea de sume de bani cu titlu de „taxă de protecţie” ori „amendă”.
„Noua structură, pe fondul renumelui clanului, a adus eficienţă grupului infracţional, acesta devenind unul dintre cele mai temute din ţară. Cooptarea unui cunoscut practicant de sporturi de contact de performanţă în vederea constituirii grupului infracţional organizat a sporit randamentul acţiunilor de constrângere ori intimidare, exercitate în scopul obţinerii de sume de bani”, susţine DIICOT, potrivit Agerpres.
Cum terorizau membrii clanului oamenii de afaceri din domeniul imobiliar
Procurorii arată că membrii grupului ar fi acţionat, în principal, pentru constrângerea persoanelor potente financiar care activau în domeniul imobiliar şi evitau, prin inducerea fricii, sesizarea organelor judiciare.
„În baza unor planuri elaborate şi adaptate fiecărui caz în parte, dar aplicând, în genere, acelaşi modus operandi, membrii grupului infracţional au abordat victimele într-o manieră intimidantă, acestora fiindu-le imputată, de regulă, „îndrăzneala” de a demara proiecte imobiliare fără acordul liderului grupării. Pentru a li se permite continuarea sau finalizarea lucrărilor, membrii grupării le-au pretins acestora veritabile „taxe de protecţie”, pentru pretinse prejudicii suferite în urma edificării imobilelor”, menţionează anchetatorii.
Constrângerea victimelor, mai susţine DIICOT, s-ar fi realizat fie prin ameninţare directă, fie prin abordarea persoanelor apropiate victimei şi transmiterea mesajelor din partea liderului grupului infracţional sau alte metode intimidante, cum ar fi urmărirea victimei sau a locuinţei acesteia, staţionarea membrilor grupului în faţa imobilelor de locuit ale acestora, deplasarea frecventă a membrilor grupului la şantierele coordonate de către victime.
Camăta și recuperarea de datorii, alte „specialități” ale clanului Luptătorilor
„Similar modului de operare utilizat în cazul dezvoltatorilor imobiliari, membrii grupului infracţional organizat au acţionat şi ca recuperatori de datorii. Astfel, suspecţii punctau persoane potente financiar care aveau datorii la terţe persoane sau cărora li se puteau impune, sub diferite alte motive, o datorie. Ulterior, liderul împreună cu membrii grupului infracţional interveneau în soluţionarea conflictelor identificate şi impuneau, prin constrângere, plata sumelor de bani datorate, precum şi a unor comisioane ca urmare a recuperării creanţelor.
Totodată, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului, au acţionat în vederea comiterii infracţiunii de camătă, prin acordarea de împrumuturi băneşti cu dobândă. De multe ori, persoanele aflate în imposibilitatea returnării sumelor de bani împrumutate şi a dobânzilor aferente au fost ameninţate cu acte de violenţă pentru determinarea acestora la plata datoriilor”, explică procurorii.
Citiți și: HARTA clanurilor interlope din București. Cine controlează lumea subterană şi cum sunt împărţite teritoriile
Editor : Luana Pavaluca
