De exemplu deficitul bugetar prognozat de Comisie este ceva mai mic decât ţinta de deficit la care au căzut de acord Guvernul şi Fondul Monetar. Totuşi, aceste mici diferenţe nu contează. Viitorul este o ecuaţie cu prea multe variabile. Importante sunt, de fapt, tendinţele.
Prin măsuri şi decizii inspirate aceste tendinţe pot fi învinse. Consumul, exporturile, cât şi numărul locurilor de muncă pot fi încurajate să crească mai mult decât în toate prognozele.
Anul acesta mărfurile produse în România s-au vândut mai bine ca niciodată peste hotare. Au ajutat astfel companiile din ţara noastră să compenseze un consum intern în continuare slab. De la anul, situaţia s-ar putea schimba, spune Comisia Europeană în cea mai nouă prognoză a sa.
Cumpărăturile gospodăriilor din România vor creşte cu 1,6% în 2014 şi cu 2,2% în 2015. Consumul intern va fi încurajat înainte de toate de o creştere a salariilor brute cu 4.4 la anul şi cu 4.6% în 2015. Iar creşterile salariale nu vor fi ciobite de scumpiri, arată raportul Comisiei Europene care prognozează o inflaţie de 2,5% la anul şi de 3,4% în 2015.
Însă, în ciuda cifrelor optimiste pe consum, România va avea în continuare o problemă piaţa muncii. Șomajul va rămâne peste pragul de 7% în următorii doi ani, perioadă în care numărul angajaţilor din România nu va creşte cu mai mult de 0,7%.
Iar datele Comisiei Europeane dau de înţeles că nici Guvernul nu va crea prea multe locuri de muncă. La anul cheltuielile din bugetul de stat vor creşte mai rapid decât consumul populaţiei. Însă banii guvernului vor fi folosiţi mai degrabă pentru pensiile şi salariile din sistemul bugetar şi mai puţin pentru investiţii creatoare de locuri de muncă.
Nu vor crea prea multe locuri de muncă noi nici exporturile, chiar dacă vor continua să crească într-un ritm bun şi în următorii ani.
Fabricile din România vor livra la anul cu 5% mai multe mărfuri decât anul acesta, care oricum a fost unul excelent pentru exporturi. Iar în 2015 exporturile vor creşte şi mai mult, cu 6,1%, prognozează Comisia Europeană. Poate economiştii de la Bruxelles au făcut o corelaţie între faptul că Dacia, motorul exporturilor româneşti, a avut vânzări bune în occident în perioada de criză. Şi, chiar dacă în perioada următoare Uniunea Europeană va putea spune că a ieşit din criză, Comisia Europeană nu prevede o revenire economică spectaculosă.
„Nu ne putem încă declara victoria şi nu trebuie să cădem în capcana mulţumirii de sine. Este nevoie de alte măsuri hotărâte pentru a impulsiona creşterea economică în mod sustenabil şi vom continua să facem acest lucru în Europa”, a declarat Olli Rehn, comisar pentru afaceri economice.
Așa ca mulți vest-europeni vor fi interesați în continuare de mașinile ieftine din România. Desigur, nu trebuie ignorat nici faptul ca principalul partener comercial al României, Germania, așteapta o creștere sanatoasa a consumului intern în perioada urmatoare. Și, pe lânga Dacii, în Germania ajung mai ales componente auto produse în România.
În perioada urmatoare principalul obiectiv al Uniunii Europene va fi crearea de locuri de munca, caci în țari precum Spania, Grecia și chiar Franța șomajul ramâne o problema mare.