Profil. Firmele de stat lucrează cu statul, cele româneşti între ele, iar cele străine pentru export

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

În urma unui sondaj pe care l-a realizat în mediul de afaceri, BNR a descoperit că există o segregare atât între investitorii români şi cei străini, cât şi între firmele de stat şi cele private. Mai bine de două treimi dintre clienţii şi partenerii de afaceri ai firmelor autohtone sunt fie consumatorii de rând, fie alte firme cu patroni români. Doar 13% dintre partenerii de afaceri sunt firme de peste hotare sau firme controlate de străinii care au venit să facă afaceri aici.

Iar în cazul străinilor, lucrurile stau asemănător. Aproape 40% dintre afacerile lor din România au ca sursă de venit străinătatea, ceea ce înseamnă că lucrează pentru export. Alte 15% sunt colaborări cu firme din ţara noastră controlate de alţi străini. Iar companiile de stat preferă să lucreze fie între ele, fie cu instituţiile publice, fie în slujba populaţiei. Din când în când mai lucrează şi cu antreprenorii români, în vreme ce relaţiile cu cei străini sunt inexistente.

Mentalitatea managerilor şi patronilor contează foarte mult în mediul de afaceri. Iar modul în care gândesc este strâns legat de şcoala pe care o au. Specialiştii Băncii Naţionale le recomandă autorităţilor să încurajeze patronii, prin diverse forme de discriminare pozitivă, să numească la conducere oameni cu studii economice.

Calculele BNR arată că firmele conduse de oameni care au învăţat economia sunt mult mai productive, salariaţii lor generează în medie 70.000 de lei pe an, cu 30.000 de lei mai mult decât firmele ai căror manageri nu au studii economice. În plus, firmele cu manageri specializaţi au un grad de îndatorare mai redus şi reuşesc să îşi recupereze mai repede arieratele.

Datele Băncii Naţionale arată că majoritatea activelor din economie sunt gestionate de manageri cu studii superioare. Însă nu toţi au o specializare economică. Firmele sunt conduse de directori relativ tineri. Cei mai mulţi au între 35 și 55 de ani. Iar vârsta influențează performanța unei afaceri. Companiile conduse de manageri cu vârsta cuprinsă între 35 de ani şi 45 de ani sunt caracterizate de cea mai ridicată productivitate a muncii, urmate de firmele ai căror directori au vârsta între 25 de ani şi 35 de ani.