Privatizarea Cupru Min a eşuat: Firmele interesate nu au mai depus ofertele finale

Vânzarea zăcămintelor şi a producţiei de la Cupru Min Abrud a eşuat. Cele două firme care s-au arătat interesate la un moment dat, Trafigura din Singapore şi Yildirîm din Turcia, nu s-au mai prezentat cu ofertele finale. Ministerul Economiei spune că cele două firme s-au retras pentru că nu au obţinut modificarea preţului minim şi nici garanţiile suplimentare pe care le-au cerut. Practic, nu s-a ajuns la o înţelegere, iar acum trebuie găsită o altă soluţie de atragere de noi şanse.

Este un final previzibil, iar unul dintre motive este că, atunci când încă era şef la Ministerul Economiei,Varujan Vosganian spunea că fără un preţ de 6900 de dolari pe tona de cupru extras „nici nu discută”. Pentru a extrage acel cupru, companiile trebuie să investească - e muncă multă în a scoate cele 322.000 de tone estimate că s-ar regăsi în zăcământ. Ori, în condiţiile în care cotaţiile scad destul de abrupt, investitorii nu îşi asumă riscuri, pentru că nu vor să piardă. În plus, statul mai cerea şi un avans de 40 de milioane de euro.

Cel puţin pentru moment, cererea de cupru a scăzut.

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Statul, bun de plată după prima tentativă de privatizare

Guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu a scos la vânzare Cupru Min pentru că o considera total neprofitabilă. A cerut 60 de milioane de euro pentru acţiuni şi 100 de milioane pentru protecţia mediului. Prea puţin - au spus activiştii de mediu - comparativ cu valoarea rezervelor de cupru, estimate la 10 miliarde de euro.

Patru companii străine s-au înscris în prima cursă de privatizare. Cea mai bună ofertă a venit de la canadienii de la Roman Copper: 200 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât preţul cerut de stat. Dar contractul nu s-a mai semnat, pentru că firma canadiană nu a plătit banii în termenul cerut.

În octombrie, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis că Ministerul Economiei ar avea de achitat 1,44 milioane de dolari, plus cheltuieli de judecată (228.102 lei), după ce a pierdut în primă instanţă procesul intentat de canadienii de la Roman Copper. Aceştia au reclamat faptul că, deşi a câştigat licitaţia, Ministerul Economiei a refuzat să mai semneze contractul, şi au cerut înapoi banii depuşi drept garanţie de participare la licitaţie.

Business Club