Politicile prociclice ale Guvernului, precum cele actuale, respectiv cele care încurajează și mai mult o economie aflată în expansiune, fac mai brutală scăderea economiei după apariţia unei crize.
Creşterea produsului intern brut (PIB) al României din prezent se bazează pe politici prociclice, care accelerează scăderea economiei după o criză financiară, în condiţiile în care România a avut, după criza din 2008, cel mai rapid avans al datoriei publice din rândul ţărilor membre Uniunii Europene (UE), a avertizat joi consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, informează News.ro.
Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 5,7%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2016, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS), care depăşesc semnificativ prognozele analiştilor. Mai mulţi economişti şi-au exprimat îndoiala asupra sustenabilităţii asupra acestei evoluţii şi au avertizat asupra pericolului creşterii deficitelor şi a inflaţiei.
Acest avans se bazează pe politici prociclice, care au accelerat consumul şi care fac mult mai grea revenirea economiei în cazul unei crize financiare, a avertizat Marinescu.
”În primul rând, dacă ar trebui să învăţăm ceva din criza economică recentă, ar fi, cel mai probabil, ideea că politicile pro-ciclice, de care şi România s-a lăsat sedusă, fac mai brutală căderea şi mai dureroasă redresarea. De aceea este important să discutăm deschis, dacă şi pentru ce merită să facem deficite mari tocmai atunci când ne merge bine din punct de vedere economic, în loc să ne păstrăm spaţiu fiscal pentru „vremurile grele”, când expansiunea economică se va epuiza”, a declarat Marinescu.
El a atras atenţia că România este ţara care a înregistrat, în perioada post-criză, cea mai rapidă creştere a datoriei publice dintre toate ţările UE. Faţă de anul 2008, datoria publică a crescut de circa 3,5 ori, deci cu peste 45 de miliarde de euro în ultimii 8 ani.
Consilierul prezidenţial a asubliniat că România trebuie să respingă exemplul ţărilor care au ales o creştere economică bazată pe deficite mari.
”Cifrele arată că aproape întreaga creştere economică din ultima perioadă se bazează pe aportul consumului, fapt explicabil pe fondul politicilor pro-ciclice, care susţin cererea agregată prin scăderea impozitării indirecte şi creşterea cheltuielilor salariale”, a spus Marinescu.
România a avut în 2009, primul an de criză, o cădere economică de 7,1% față de anul anterior (media UE a fost 4,5% din PIB), una dintre cele mai mari prăbușiri ale PIB unei țări europene, în condițiile în care Polonia și-a menținut creșterea economică (1,6% din PIB) chiar dacă aceasta a fost mai mică decât în cea din anii precedenți. Economiștii au explicat că aceasta s-a datorat măsurilor de încurajare a pieței interne, reformelor anterioare realizate, nivelului mic al datoriei publice.