Pe ce motive tribunalele anulează amenzile la roviniete
Numărul proceselor deschise in instanțe pentru neplata rovinietei aproape s-a triplat în ultimul an. Există două motive mari și late pentru anularea amenzilor.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) are nu mai puțin de 86.000 de cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, potrivit datelor furnizate de companie Digi24.ro.
Cifra este cu mult mai mare decât cea înregistrată în 2015. În martie anul trecut judecătorii aveau pe mesele lor un număr de aproximativ 30.000 dosare având ca obiect plângeri contravenţionale împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiei emise prin SIEGMCR – Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune Monitorizare, Control a Rovinietelor.
În perioada 2011 - 2015 au fost contestate în instanţă aproximativ 170.000 procese-verbale de constatare a contravenţiei emise prin SIEGMCR.
Care sunt principalele două motive de anulare a amenzilor
Mai multe dosare de constatare a contravențiilor, însoțite de decizii definitive emise de secțiile de contencios administrativ și fiscal de la Tribunalul București, indică două clase de motive mari și late pentru care CNADNR pierde procesele. Sențințele emise de Tribunalul București sunt definitive ceea ce înseamnă că CNADNR le poate contestata doar în mod excepțional. Alin Goga, jurist în cadrul CESTRIN - CNADNR, instituția care monitorizează SIEGMCR, spune că CNADNR pierde procesele deoarece legislația în domeniu a fost cârpită și nu modificată corespunzător de către Ministerul Transporturilor. El spune că a propus mai multe modificări legislative în domeniu care însă nu au fost băgate în seamă de minister.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Primul motiv este cel referitor la absența semnăturilor olografe pe procesele verbale de contravenție (PVC). Deși suntem la finele lui 2016, iar în februaie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis o dispoziție foarte clară privind necesitatea semnării olografe a PVC, instanțele au de judecat numeroase dosare în care cei amendați acuză faptul că au primit PVC nesemnate. CNADNR pretinde că, fiind vorba de un sistem electronic, nu este necesară semnătura olografă pe PVC. În rezumat judecătorii afirmă că semnătura electronică este aplicabilă doar înscrisurilor private și că de aceea procesele verbale necesită semnătura olografă. In prezent situația este aberantă. Zeci de juriști ai CNADNR nu fac altceva decât să semneze PVC emise electronic doar pentru a respecta legalitatea.
Dar ce spun judecătorii secției contencios adminstrativ și fiscal? ”Nicio dispoziție a legii 455/2001 și nici dintr-o altă lege specială nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronic unui proces verbal de constatare a contravenției sau altui act autentic. Din întreaga lege se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi aplicată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat”, spun ei într-o decizia in care dau dreptate celui amendat.
În 16 februarie 2015 ICCJ a emis Decizia nr. 6 in care se scrie: "Înalta Curte consideră că au procedat corect instanțele care au admis plângerile contravenționale și au reținut faptul că lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, respectiv Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania — S.A., atrage nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale, încheiat în temeiul art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 (privind rovinieta – n.red.)".
În fața acestui argument imbatabil singura apărare a companiei a fost aceea de a susține că decizia ICCJ nu este aplicabilă. Argumentul nu stă în picioare in instanțe, acestea resping argumentul CNADNR. Potrivit informațiilor deținute de Digi24.ro, secția contencios a Tribunalului București emite pe bandă rulantă astfel de decizii în care dă dreptate șoferilor.
Legat de semnătura olografă apar alte posibilități de contestare a amenzilor. Este vorba de prevederea potrivit căreia procesul-verbal se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei. Este însă neclar care este momentul luat în calcul la socotirea celor 30 de zile. Este vorba de data la care a fost sesizată contravenția pe camerele sistemului SIEGMCR sau de momentul semnării proceselor verbale de către juriștii CESTRIN?Cum între cele două momente trece deseori mult timp, acesta este un alt motiv folosit cu succes de șoferi la contestare.
O a doua clasă de motive privește schimbarea proprietarului mașinii. Aici subiecții amenzilor pentru neplata rovinietei trebuie să știe că pot contesta amenda invocând vânzarea mașinii lor doar pe baza unor acte oficiale, datate anterior momentului la care au fost surprinși fără vinietă. Un act de vânzare cumpărare semnat de mână nu poate fi invocat de cel care a primit amenda. O decizie a secției contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București menționează modalitățile prin care data înscrisului sub semnătură privată (care demonstrează cedarea vehiculului) poate fi considerată certă. Este vorba de data autentificării la notari, executori judecătorești sau alți funcționari publici competenți, înregistarea acesotra în registre sau în documente publice sau alte modalități ce demonstrează anterioritatea înscrisului. Explicația judecătorilor la acest spețe este că sarcina înscrierii vehiculului cumpărat la DRPCIV aparține cumpărătorului. ”Nu poate fi imputată petentului neemiterea unu certificat de înmatriculare în care să figureze noul proprietar, deci lipsa efectuării modificărilor în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV)”, spun judecătorii într-o decizie favorabilă petentului M.L.
Citește și Cum fentează românii plata rovinietei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
