(P) Cât valorează munca românilor aflați peste hotare?

Anul trecut, românii plecaţi la muncă în străinătate au trimis acasă 3,15 miliarde de euro. E puţin? E mult? La o primă vedere e destul de mult, mai ales având în vedere că valoarea totală a investiţiilor străine atrase de România de la companii multinaţionale a căror cifră de afaceri concurează cu PIB-ul ţării a fost de numai patru miliarde de euro în 2016.

TransferGo, start-up-ul specializat în transferuri online de bani care câştigă tot mai mult teren în industria tranzacţiilor internaţionale, îi sprijină pe românii care trimit lună de lună bani acasă, atât prin servicii rapide, cât şi prin comisioane nemaivăzute în lumea financiară, astfel încât sumele care ajung în ţară să fie cât mai mari cu putinţă.

Ca să vă faceţi o impresie despre dimensiunea remiterilor de anul trecut, vă propunem o scurtă listă de lucruri care s-ar putea face cu banii trimişi acasă de migranţi. Acestea reprezintă echivalentul a 1,8% din PIB-ul României.

Sute de kilometri de autostrăzi

Din cele peste trei miliarde de euro s-ar putea construi cei 184 de kilometri ai autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ, evaluată în Master Planul de Transport la circa 2,9 miliarde de euro.

Cum ştim că în România proiectele de infrastructură au tendinţa să coste mai mult decât se estimează iniţial, putem face acelaşi calcul şi pornind de la nişte cifre mai pesimiste. Consiliul Concurenţei a realizat o analiză în legătură cu adevăratele costuri din spatele construcţiei de autostrăzi. Din calculele lor, făcute pe baza sumelor plătite efectiv, reiese că în România, un kilometru de autostradă costă, în medie, 23 de milioane de euro (de trei-patru ori mai mult decât ar trebui). Chiar şi aşa, din banii trimişi acasă de muncitorii migranţi s-ar putea construi 137 de kilometri de autostradă, suficienţi cât să lege Sibiul de Braşov sau Craiova de Piteşti.

Acoperă jumătate din banii pe care statul nu-i încasează din cauza fraudelor la TVA

Probabil că aţi auzit despre faptul că România colectează în jur de jumătate din TVA-ul care ar trebui vărsat la buget. Practic, deşi avem un TVA de 19%, colectăm aceeaşi bani pe care i-am colecta dacă toate firmele ar fi cinstite şi dacă TVA-ul ar fi de 9-10%. Aceşti bani nu ajung la buget din cauza evaziunii uriaşe din România. Consiliul Fiscal estimează că economia subterană, nefiscalizată, reprezintă echivalentul unei treimi din Produsul Intern Brut (PIB). Revenind la gap-ul de TVA, din banii trimişi acasă de lucrătorii migranţi s-ar putea acoperi aproape jumătate din sumele pe care statul nu le încasează din cauza fraudelor, cele mai populare fiind cele de tip carusel (tranzacţii în lanţ, între mai multe companii, TVA-ul datorat pierzându-se undeva pe drum).

Trei luni de pensii

În ianuarie, pensia medie din România era de sub 220 de euro pe lună. Prin urmare, din cele trei miliarde de euro trimise acasă de muncitorii migranţi s-ar putea plăti, vreme de aproape trei luni, pensiile tuturor celor 5 milioane de beneficiari de asigurări sociale (pensiile obişnuite, pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş).

Salariile tuturor profesorilor, vreme de trei ani

La finalul anului trecut, salariul mediu net din învăţământ era de circa 427 de euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Suma trimisă acasă de românii din străinătate este suficientă pentru a acoperi, vreme de aproape trei ani, salariile tutoror dascălilor din România.

Acum înmulţiţi cu 13 toate lucrurile de mai sus. Ce aţi obţinut? Valoarea totală a sumelor trimise de românii migranţi acasă în ultimul deceniu şi toate lucrurile minunate care s-ar putea face din acei bani.