Oficialii de la Bruxelles propun combinarea fondurilor europene cu împrumuturile de la Banca Europeană de Investiții
Dacă pe hârtie totul sună bine, în teritoriu lucrurile nu stau chiar atât de bine. În România chiar şi firmele care ar avea cele mai mari şanse să primească fonduri europene, cele IT, sunt descurajate de birocraţie şi de reguli pe care nu pot să le îndeplinească.
Comisarul european Corina Crețu a prezentat, luni, la Bruxelles un ghid care ar trebui să ajute țările europene să atragă mai ușor fondurile structurale. Însă, pentru România, o broșură nu este de ajuns ca să atragă cele 22 de miliarde de euro pe care le are la dispoziție până în 2020. Este nevoie de o schimbare de mentalitate.
Astfel, oficialii de la Bruxelles cer ca România și alte țări din regiune să nu mai privească fondurile europene ca pe un premiu pe care îl pot câștiga sau nu în funcție de ideile de investiții. Recomandă în schimb o combinație între fondurile structurale și împrumuturile Băncii Europene de Investiții.
„Este adevarat că sunt unele țări membre în care există ideea preconcepută că finanțarea europeană este doar un grant. Dacă ai un proiect interesant pentru investitorii privați, investitorii pun o parte din bani, apoi fondurile structurale acoperă o altă parte și, dacă este un proiect riscant, BEI poate acoperi o parte din riscul investitorului”, a explicat vicepreședintele Comisie Europene, Jyeki Katainen.
Oficialii Comisiei Europene spun că această combinație între fondurile structurale și împrumuturile de la BEI pot ajuta firmele private să își finanțeze mai bine ideile. Însa nu este chiar așa, uneori nu lipsa împrumuturilor de la bănci, ci birocrația reprezintă cea mai mare piedică. De exemplu, firmelor IT din România le este practic imposibil să atragă fonduri europene din cauza regulilor foarte stricte privind brevetele de invenție.
În plus, România trebuie să își rezolve problema cu ilegalitățile produse în atragerea fondurilor europene. Cel mai recent exemplu este scandalul banilor de la Bruxelles care ar fi trebuit să ajute membrii minorității rome să se integreze în piața muncii, dar care, potrivit procurorilor DNA au fost deturnați prin contracte fictive.
Oficialii europeni dau de înțeles ca în România și în restul Europei de Est nici nu prea a fost interes pentru atragerea fondurilor destinate ajutorării forței de muncă sau micilor companii. Prioritare au fost proiectele de infrastructură, dar în România și acelea au avut performanțe dezamăgitoare. De exemplu, la 31 ianuarie, România atrăsese doar 62% din cele 4,2 miliarde de euro destinate proiectelor de transport. O îmbinare între fondurile structurale și împrumuturle de la BEI ar pune accentul și pe alte domenii.
„Combinarea acestor fonduri cu planul de investiții poate crește impactul asupra IMM-urilor, eficienței energetice, tehnologiei informației și comunicațiilor”, a precizat comisarul european pentru Politici Regionale Corina Crețu.
În bugetul 2007-2013 al Uniunii Europene, România a avut la dispoziție 19 miliarde de euro. Va afla abia în vară câți bani a reușit să atragă. Datele preliminare arată un grad de absorbție mai mic de 60%, însă cu banii care mai trebuie să intre în țară va ajunge la aproximativ 70%.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
