Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) semnalează „o nouă tentativă” de a subordona Camerei Naţionale structurile asociative asimilate camerelor de comerţ bilaterale şi solicită renunţarea la acest demers „profund nedemocratic și inechitabil, care denaturează şi îngrădeşte mediul asociativ din România”, potrivit unui comunicat transmis miercuri. În replică, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) neagă astfel de intenții și spun că dimpotrivă, instituția îşi menţine deplina apreciere pentru toate entităţile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relaţiilor comerciale bilaterale şi, implicit, al diplomaţiei economice.
Supărarea americanilor pornește de la un proiect de lege care a fost deja adoptat de Senat, iar acum este în analiza comisiilor de la Camera Deputaților.
„Printr-o serie de prevederi din Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 (PL-x nr. 527/2022), se impune tuturor camerelor bilaterale înscrierea într-un Registru Naţional administrat de Camera Naţională şi depunerea la Camera Naţională a unui raport de activitate anual care să probeze îndeplinirea scopului şi obiectivelor, sub sancţiunea dizolvării. Aceste prevederi reprezintă restrângeri aduse dreptului la libera asociere garantat de Constituţia României, precum şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”, arată AmCham România într-un comunicat.
AmCham Romania consideră că acest demers, prin care o entitate privată primeşte o poziţie privilegiată şi puteri discreţionare faţă de alte entităţi private, este „profund nedemocratic şi inechitabil” și stabilește „un precedent periculos”, care „afectează negativ chiar şi scopul declarat, acela de sprijinire a mediului de afaceri şi de atragere de investiţii”.
AmCham: La nivel european nu există ceva similar. Este în contrast cu angajamentele României
„La nivel european, nu am identificat niciun alt stat în care Camera Naţională să aibă un rol de supraveghere şi control asupra celorlalte structuri asociative ale mediului de afaceri. În alte state, camerele de comerţ bilaterale ale României nu sunt subordonate în niciun fel camerelor naţionale. Este regretabil şi în contrast cu angajamentele asumate de România în ceea ce priveşte guvernanţa, transparenţa, debirocratizarea că astfel de iniţiative reapar şi capătă o asemenea anvergură, şi facem apel la toţi decidenţii să oprească această nouă încercare de subordonare a mediului asociativ”, se mai spune în comunicat.
Conform legislaţiei în vigoare, structurile asociative funcţionează pe baza unui statut aprobat de instanţe judecătoreşti, care stabileşte mecanisme clare de raportare. Totodată, sunt supuse controlului autorităţilor statului în multiple domenii, astfel că prevederile în discuţie nu răspund unei nevoi, ci dimpotrivă, rezultă într-o suprareglementare inoportună, fără utilitate reală, într-o birocraţie excesivă şi într-o subordonare nesănătoasă, semnalează sursa citată, arată AmCham România.
În concluzie, AmCham România, alături de alte 10 asociaţii ale mediului de afaceri, a solicitat printr-o scrisoare comună eliminarea oricăror prevederi care periclitează funcţionarea unui mediu asociativ liber prin acordarea unor atribuţii ce depăşesc sfera de activitate a Camerei Naţionale.
Scrisoarea comună semnată de AmCham alături de alte 10 organizaţii, prezintă detaliat argumentele pentru respingerea acestor prevederi.
Cine face parte din AmCham
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este între cele mai reprezentative asociaţii ale comunităţii de afaceri din România, recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relaţiilor comerciale între SUA şi România.
Conexiunea cu mediul de afaceri internaţional este asigurată prin acreditarea AmCham România de către Camera de Comerţ a SUA, şi afilierea la reţeaua europeană a Camerelor de Comerţ Americane. În plan intern, AmCham România se bucură de buna colaborare instituţională cu Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi face parte din platforme de consultare precum Coaliţia pentru Dezvoltarea României alături de alte organizaţii partenere din mediul asociativ care urmăresc obiective comune.
În prezent, cele peste 500 de companii americane, internaţionale şi româneşti, membre ale comunităţii AmCham România, fac posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităţilor economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: Pieţe de Capital şi Servicii Financiare, Guvernanţă Corporatistă, Concurenţă şi Ajutor de Stat, Energie, Educaţie, Economie Digitală, Fiscalitate, Mediu, Piaţa Muncii, Sănătate, Fonduri Europene, Achiziţii Publice şi Partneriat Public-Privat, Real-Estate şi Turism.
Camera de Comerț și Industrie a României apără demersul
Camera Naţională nu încearcă şi nici nu îşi doreşte să subordoneze pe nimeni, dimpotrivă, îşi menţine deplina apreciere instituţională pentru toate entităţile consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relaţiilor comerciale bilaterale şi, implicit, al diplomaţiei economice, susţin reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), potrivit Agerpres.
„Registrul camerelor bilaterale, ca instrument nou, propus în proiectul aflat în Parlament, nu are altă menire decât aceea de a evidenţia rezultatele urmărite constând în dezvoltarea şi eficientizarea relaţiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaţionalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investiţiilor străine directe în România şi, implicit, reducerea deficitului comercial. Rezultatele activităţii specifice Camerei de Comerţ Americană în România, Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, Camerei de Comerţ pentru Belgia, Luxemburg, România şi Moldova, Camerei de Comerţ Româno-Britanică, Camerei de Comerţ Elveţia-România, Camerei Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România, Camerei de Comerţ Italiană pentru România, Camerei de Comerţ Româno-Olandeză, Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Consiliului Investitorilor Străini, precum şi ale Romanian Business Leaders, sunt pe deplin apreciate şi recunoscute de către comunitatea de afaceri din România şi, implicit, de către CCIR, Camera Naţională care îşi doreşte să menţină în continuare bunele relaţii de colaborare cu acestea”, se menţionează într-un comunicat al CCIR remis AGERPRES.
În acest context, instituția condusă de Mihai Daraban susține că niciuna dintre acestea şi, de asemenea, nici orice altă organizaţie asociativă înfiinţată în scop de cameră bilaterală în România nu vor fi afectate de evidenţierea propriilor rezultate, concrete şi recunoscute, vizând exclusiv relaţiile bilaterale într-un registru ţinut de Camera de Comerţ şi Industrie a României.
CCIR: Noua reglementare nu aduce cu nimic atingere Camerelor bilaterale
„Scopul şi considerentele proiectului de modificare a Legii nr. 335/2007 (PL-x nr. 527/2022) din perspectiva camerelor bilaterale sunt prezentate pe larg în expunerea de motive, publică pe site-urile celor două Camere ale Parlamentului, care descrie situaţia actuală şi oportunitatea unei noi reglementări. Cu toate că legea prevede în mod expres şi limitativ cine are dreptul de a utiliza în denumire sintagma "cameră de comerţ", Camera Naţională/CCIR a constatat multe cazuri în care există entităţi juridice, unele înregistrate în registrele publice anterior apariţiei actualei reglementări, unele înregistrate ulterior, care au în denumire sintagma de "cameră de comerţ" şi care, deşi scopul statutar declarat şi asumat este acelaşi cu cel prevăzut de lege, nu este exercitat şi nici dovedit prin activităţile specifice care să le ateste raţiunea de a exista”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, noua reglementare (PL-x nr. 527/2022) propune întărirea rolului şi a importanţei Camerei Naţionale în efortul de relansare a diplomaţiei economice şi, în egală măsură, a modalităţilor de gestionare a situaţiei camerelor bilaterale, inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol de evidenţă şi sinteză, toate acestea având ca rezultate urmărite dezvoltarea şi eficientizarea relaţiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării internaţionalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea investiţiilor străine directe în România şi, implicit, reducerea deficitului comercial.
„(...) reglementarea propusă nu aduce cu nimic atingere Camerelor bilaterale sau altor forme asociative consacrate sau drepturilor acestora aşa cum sunt garantate de Constituţie. Proiectul de lege se referă exclusiv la acele iniţiative, care, după înfiinţarea unei camere bilaterale, bazată pe o oportunitate sau conjunctură favorabilă de moment, o abandonează şi nu mai desfăşoară nici o activitate specifică. Entitatea, denumită cameră bilaterală sau asociaţie cu scop asimilat, continuă însă să existe din punct de vedere juridic, în condiţiile în care nu este dizolvată şi lichidată, ocupând în acest fel locul unei alte iniţiative prin care s-ar putea relansa şi dezvolta cu adevărat relaţiile economice bilaterale", se mai spune în comunicat.
