Criza forţei de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri, arată concluziile celei de-a IX-a ediţii a "Barometrului privind starea economiei'', realizat de compania de consultanţă Frames şi dat vineri publicităţii, scrie Agerpers.
După ce, la precedentul barometru de opinie, din luna iulie 2019, inflaţia şi deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forţei de muncă tinde să revină în prim-plan. Astfel, anul viitor este văzut de majoritatea investitorilor drept un an în care măsurile reale de reformă vor fi, din păcate, îngheţate, cu consecinţe directe în înrăutăţirea cadrului macroeconomic.
Întrebaţi care ar putea fi principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri în anul viitor, peste 60% dintre firmele intervievate au indicat problema forţei de muncă, 53% dintre respondenţi au menţionat accentuarea blocajului financiar, 49% - creşterea inflaţiei, iar 36% s-au arătat îngrijoraţi de o potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb.
"Criza forţei de muncă s-a accentuat în 2019, iar importul de muncitori străini nu a reuşit să compenseze nici 10% din necesar. Dincolo de stimularea consumului, creşterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piaţa muncii. În 2020, planurile de dezvoltare ale multor companii se află în stand-by din cauza acestor probleme de personal pentru care, din păcate, statul întârzie să vină cu soluţii, cea mai solicitată de investitorii fiind o necesară scădere a impozitelor pe salarii. În plus, este nevoie de un plan de măsuri pentru reîntoarcerea românilor, mai ales a celor tineri, în ţară, vezi modelul polonez'', arată concluziile Barometrului.
Dincolo de criza forţei de muncă, investitorii estimează că economia va continua să se confrunte cu aceleaşi probleme structurale ca şi în 2019.
"Într-un an cu două runde de alegeri, este puţin probabil să asistăm la măsurile de restructurare necesare echilibrării cadrului macroeconomic, având în vedere potenţialul impact negativ din punct de vedere electoral. În aceste condiţii, problemele din 2019 precum blocajul financiar se vor accentua anul viitor, mai ales în condiţiile în care finanţarea business-ului va continua să fie o adevărată misiune imposibilă pentru majoritatea investitorilor'', afirmă experţii.
Interesant este că din topul temerilor investitorilor a reieşit "creşterea fiscalităţii'', semn că oamenii de afaceri speră ca 2020 să aducă un Cod Fiscal fără modificări importante, având în vedere contextul electoral.
Temerile investitorilor privind decelerarea evoluţiei economice din S2 2019, prezentate în ediţia din iulie a Barometrului Frames, s-au confirmat, creşterea economică fiind sub cea estimată de Comisia Naţională de Prognoză şi de fostul guvern.
În noua cercetare, realizată în această lună, oamenii de afaceri estimează că, în 2020, economia va continua să pună frână, pe fondul accentuării dezechilibrelor macro7economice. 59% dintre companiile chestionate estimează, astfel, că economia va creşte anul viitor cu 3-3,5%, iar 27% văd un avans economic chiar mai redus, sub nivelul de 3%. Numai 14% au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 3,5%.
Proiectul de buget pe anul 2020 se bazează pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%.
"În 2020, consumul, cu bune şi rele, va continua să reprezinte motorul principal al economiei, însă cu o rată de creştere ceva mai temperată. Anul viitor va aduce multe semne de întrebare în sectoare precum agricultura, aflată încă în zona meteo-sensibilă, construcţiile - în condiţiile incertitudinilor legate de Programul 'Prima Casă', şi mai ales în zona producţiei industriale, acolo unde ultimele luni au marcat o decelerare semnificativă. În condiţiile în care principalii parteneri comerciali ai României se confruntă, la rândul lor, cu probleme economice, provocările vor fi semnificative, cu impact direct în economie'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Combinaţia fatidică între deprecierea leului şi creşterea preţurilor în economie a afectat semnificativ economia reală în 2019, iar acest fenomen tinde să se accentueze în 2020.
După ce, în barometrul din iulie 2019, o treime dintre oamenii de afaceri chestionaţi de Frames prognozau cursul în a doua parte a anului în intervalul 4,7-4,75 lei, fapt confirmat de evoluţia din prezent, pentru 2020 cei mai mulţi investitori (68%) anticipează un curs oficial în jurul nivelului de 4,85 lei/euro. 21% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,85-4,9 lei, iar 11% văd cursul sub 4,85 lei/euro.
"Presiunile pe cursul de schimb vor continua să fie semnificative, în condiţiile accentuării dezechilibrului balanţei comerciale. Stimularea consumului va determina creşterea, în continuare, a importurilor, iar presiunea inflaţionistă se va accentua. BNR, cel mai probabil, va lăsa leul să evolueze pe un culoar mai amplu, în tentativa de a echilibra deficitele'', afirmă analiştii de la Frames.
Într-o economie aflată sub zodia consumului, cei mai mulţi dintre investitori (61%) estimează că afacerile din comerţ vor genera cel mai ridicat nivel de interes. Serviciile (47%), construcţiile (37%), transportul şi depozitarea (28%) şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (23%) se vor afla, de asemenea, în topul investiţiilor interesante.
De remarcat scăderea semnificativă a apetitului pentru agricultură, silvicultură şi pescuit faţă de ediţia precedentă a Barometrului Frames, de la 27% la 12%, un semn că provocările din zona de costuri de producţie, pricing, distribuţie şi vânzare s-au accentuat.
"Importurile alimentare au ajuns, din păcate, să ocupe mare parte din piaţă. Coroborat cu alte probleme, precum seceta, gripa aviară, cea porcină, business-ul agricol, în principal cel din zona micilor ferme, a devenit unul extrem de riscant, iar apetitul investitorilor a scăzut semnificativ'', afirmă experţii.
Acest fapt este dovedit de datele de la Registrul Comerţului care arată că, în 2019, numărul firmelor noi din acest sector a scăzut cu peste 50%.
"Stimulat de creşterile salariale, consumul va continua să genereze cel mai ridicat interes şi în 2020, cu un tot mai puternic accent în zona de online. Sectorul de transport şi depozitare, strâns legat de acest segment, va aduce, de asemenea, o profitabilitate optimă, iar serviciile dedicate firmelor şi populaţiei vor înregistra, în continuare, un interes major. Sectorul construcţiilor va continua să crească, iar presiunea pe preţuri se va accentua în zona marilor oraşe, acolo unde cererea de spaţii de locuit şi de birouri este semnificativă. Investiţiile în zona de IT (software) vor reprezenta, de asemenea, un punct de interes, grevate însă de criza de personal, extrem de puternică în acest sector'', mai arată concluziile barometrului.
Dincolo de provocările economice şi de investiţiile cu potenţial din 2020, oamenii de afaceri au fost chestionaţi şi în privinţa măsurilor pe care le consideră necesare dezvoltării un cadru economic stabil. Predictibilitatea fiscală (73%) s-a aflat în topul menţiunilor. Un Cod Fiscal bătut în cuie, fără modificări peste noapte (în genul propunerii privind scăderea TVA, fără fundamente economice), se află de câţiva ani în topul solicitării oamenilor de afaceri, din păcate neonorate de autorităţi.
Digitalizarea administraţiei publice (56%), investiţiile în infrastructură (45%), reducerea aparatului bugetar (38%) şi un plan naţional de reconversie profesională (24%) se află, de asemenea, în topul măsurilor considerate prioritare de investitori.
"Informatizarea ANAF, a întregului sector public, o simplificare a procedurilor administrative în relaţia dintre mediul public şi privat, implementarea unei Agende Digitale reale reprezintă unul dintre paşii care pot fi realizaţi începând din 2020, dacă există voinţă politică. Emiterea tuturor facturilor din economie, de exemplu, sub supravegherea Fiscului va elimina, cu siguranţă, o bună parte din economia subterană, iar plata taxelor şi impozitelor online va eficientiza colectarea veniturilor bugetare. În plus, va determina o creştere a nivelului de credibilitate a României pe pieţele internaţionale'', susţine Negrescu.
În ceea ce priveşte restructurarea aparatului public, analiza arată că este puţin probabil ca guvernul actual să ia măsurile necesare de reformă, mai ales că nu beneficiază de o majoritate parlamentară. Cum 2020 va fi un an de tranziţie spre o nouă guvernare cu un orizont teoretic de 4 ani, cel mai probabil măsurile de reformă vor fi amânate pentru 2021, atunci când vom asista şi la creşteri de taxe şi impozite. Investitorii speră, din această perspectivă, ca toate măsurile luate de noua guvernare să se fundamenteze pe analize de impact şi pe consultări cu mediul de afaceri.
Barometrul semestrial privind starea economiei a fost realizat de Frames în perioada 1 - 15 decembrie 2019, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.
Editor: I. I.
