România deţine în total 9,4 milioane de hectare de teren arabil, iar pentru a lucra întreaga suprafaţă, în urmă cu zece ani era nevoie de 2,5 milioane de persoane. Este vorba despre persoanele ocupate din agricultură, inclusiv tinerii care au peste 15 ani şi care au lucrat cel puţin o oră pe săptămână în acest domeniu pentru a obţine nişte venituri.
Numai că, din 2005 până în prezent, numărul acestora a scăzut la 1,3 milioane de persoane, adică aproape s-a înjumătăţit, după cum arată datele Ziarului Financiar.
De vină nu este reducerea activităţii în agricultură, căci în continuare se cultivă pe toată suprafaţa arabilă, ci mai degrabă este un efect al investiţiilor pe care le-au făcut marii producători în ultimii ani. Aceştia au cumpărat parcele de terenuri de la ţărani şi le-au comasat, astfel au ajuns să deţină suprafeţe mari pe care le lucrează cu utilaje performante.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în ultimul deceniu, numărul utilajelor utilizate în agricultură a crescut la 505.000, de la 445.000.
O altă cauză a scăderii numărului persoanelor ocupate din agricultură vine şi din libera circulaţie în câmpul muncii de care beneficiază România de la aderarea la Uniunea Europeană în 2007.
Multe persoane din mediul rural au ales să muncească în agricultură dar în ţări precum Spania sau Italia, căci salariile oferite acolo sunt chiar de trei ori mai mari decât în România.
În prezent, salariul mediu net în agricultură este de 1.400 de lei, dar prea puţini sunt angajaţi permanent în domeniu. Cei mai mulţi lucrează cu ziua şi sunt plătiţi în regim de zilieri.
În plus, România încă are cea mai fragmentată agricultură. Potrivit Eurostat, sunt 3,7 milioane de gospodării care practică agricultura, suprafaţa medie a unei ferme fiind de doar 3,6 hectare, ceea ce ne plasează pe ultimele locuri în Uniune.
Evoluţia numărului de agricultori
2005 - 2,5 milioane
2015 - 1,3 milioane
Numărul utilajelor folosite în agricultură
2005 - 445.502
2014 - 505.034