Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, se declară derutat și confuzat de ordonanța guvernului care introduce așa-numita taxă pe lăcomie și spune că ea trebuia discutată în Comitetul Național de Stabilitate Macroeconomică înainte de a fi adoptată. „Ne-a luat prin surprindere trăsnaia, este o ordonanță pe care nici nu știi de unde să o apuci”, a mărturisit guvernatorul BNR, care i-a dat o replică acidă și ministrului de finanțe, Eugen Orlando Teodorovici: „Nu facem șuete la TV”, spune Mugur Isărescu, sunt lucruri serioase, cu impact de miliarde de euro.
„Ne-am chinuit să înțelegem taxa pe lăcomie de sărbători, aveam concediu, la asta l-am folosit, să facem un studiu de impact. Trebuia făcut înainte, ni s-a cerut acum”, a spus Mugur Isărescu, marți, într-o conferință de presă.
Întrebat de jurnaliști, Mugur Isărescu spune ca nu a fost invitat la discutii de ministrul finanţelor, deși Eugen Teodorovici asta declara la România TV în urmă cu două zile: că trebuie să vină guvernatorul la discuții, pentru că BNR ar conspira cu băncile să fie crescute dobânzile și indicele ROBOR. Acuzaţia făcea parte din argumentaţia sa pentru taxa pe lăcomie: indicele ROBOR în funcţie de care se calculează ratele în lei ar fi în mod deliberat crescut de bănci, încurajate de BNR, iar taxa pe lăcomie exact asta ar fi menită să împiedice, interesând băncile într-un ROBOR scăzut, pentru că altfel plătesc taxe mai mari.
Indicele ROBOR scade de două luni, iar această scădere nu are legătură cu „taxa pe lăcomie” anunţată de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a subliniat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. El spune că indicele ROBOR pe termene mai îndelungate a început să scadă încă din septembrie, în ton cu scăderea anticipaţiilor legate de inflaţie și fără legătură cu această taxă.
”ROBOR-ul scade de vreo două luni, nu există o legătură. Ratele ROBOR pe termen foarte scurt, ele sunt foarte sensibile la lichiditatea din piaţă. (…) Cele pe termene mai îndelungate depind şi de lichiditate şi de evoluţia dobânzilor pe termen mai scurt, dar depind şi de percepţia analiştilor, a băncilor. (…) Astă-vară s-a conturat această încredere că inflaţia va scădea, iar anticipaţiile inflaţioniste au fost în scădere. Şi, dacă vă uitaţi la evoluţia ROBOR pe termene mai îndelungate, veţi vedea că a început să scadă uşor din septembrie. Graficele sunt concludente. Nu are deloc legătură cu taxa”, a spus Mugur Isărescu.
„Principalul element de nemulţumire este că iei o asemenea măsură - s-au mai luat în Europa, nu în toate ţările, în câteva - nu legat de ROBOR, acesta este o 'inovaţie', s-a discutat cu industria. Aşa spune şi Constituţia. Aşa spun şi legile României. Deci, discuţi cu industria bancară. La sfârşit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din asta, greu de înţeles mai întâi. Nu? Deci, cred că aceasta este principala nemulţumire şi eu cred că domnul ministru de Finanţe va discuta cu industria în sfârşit, să discute în clar cu ei. Au şi nelămuriri, cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem şi noi. Sunt părţi din lege pe care cu greu le înţelegem. Vă mai spun un lucru: în mod normal, o asemenea ordonanţă trebuia prezentată mai întâi în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Are impact. Şi probabil că vom solicita să facem o discuţie într-o şedinţă extraordinară a Comitetului”, a mai spus Mugur Isărescu, întrebat cum comentează valul de nemulţumiri faţă de taxa pe lăcomie.
Guvernatorul a precizat că, până în prezent, nu a primit nicio invitaţie oficială din partea Ministerului de Finanţe pentru a discuta despre această taxă, ci s-a cerut instituţiei o analiză de impact după ce ordonanţa a fost dată, deşi în mod normal evaluarea se face înainte.
Pe de altă parte, întrebat ce va face în acest an, după expirarea mandatului, Isărescu a spus că „Parlamentul va hotărî”.