Foto: Mediafax
„Apare întrebarea dacă noi suntem pregătiţi să facem primul pas, să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb (ERM II). (...) Reaşezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II şi ulterior adoptarea euro”, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o conferinţă organizată în parteneriat cu Mediafax.
Din punct de vedere tehnic, data ţintă stabilită pentru 2019 printr-un consens verbal presupune intrarea în ERM II în prima jumătate a anului viitor şi participarea la acest mecanism pentru o perioadă minimă de doi ani.
„Dincolo de dificultatea stabilirii parităţii centrale, participarea la ERM II reclamă şi un anumit nivel de pregătire al economiei, dat fiind că regimul comportă unele riscuri. Minimizarea unor astfel de riscuri, dar şi îndeplinirea criteriilor de la Maastricht la orizontul la cel puţin al doilea an de participare la ERM II accentuează importanţa finalizării ajustărilor majore de politică economică înainte de adoptarea acestui regim de curs de schimb”, a spus Isărescu.
Acestea vizează eliminarea surselor de inflaţie reprimată, fiind relevantă finalizarea liberalizării pieţei energiei, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi substanţiale, precum şi alte surse de presiuni bugetare viitoare, precum cheltuielile inevitabile de modernizare a infrastructurii rutiere.
Şeful BNR a punctat că trebuie efectuate şi ajustări de natură monetară înainte de intrarea în mecanismul ratelor de schimb, respectiv încheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente în zona euro.
„Volumele importante implicate de reducerea RMO(rezervele minime obligatorii, n.r.) la BNR şi impactul potenţial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului posibil într-o perioadă de un an, un an şi jumătate, ceea ce este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, în consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase”, apreciază Isărescu.
În opinia sa, pentru România, asumarea unei date țintă este o idee bună, dacă acționează ca un catalizator pentru toți factorii care trebuie să contribuie la realizare acestui obiectiv. "Dar dacă data țintă devine nerealistă sau angajamentul formal nu este însoțit de un plan de acțiuni intermediare concrete și clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială și își pierde valențele pozitive", a avertizat Isărescu.