Mugur Isărescu: Autostrăzi și est-vest, nu doar nord-sud

Fără infrastructură, provinciile istorice ale României vor înregistra discrepanțe crescute în viitor, avertizează guvernatorul BNR.

Autostrăzile României trebuie să traverseze munții Carpați, însă nu doar de la nord la sud, ci și de la est la vest, astfel că nu este nevoie doar de autostrada Pitești-Sibiu, ci și de autostrada Iași-Târgu Mureș, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, informează Agerpres.ro.

"Referitor la capital, sunt multe de discutat. Aici, în fața dumneavoastră, vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de mare de infrastructură. Asta este o problemă de investiții publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit. Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar, fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munții Carpați. Acum vreau să fiu mai clar și precizez că aceasta nu înseamnă trecerea doar de la nord la sud, ci și de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradă Pitești-Sibiu, ci și de o autostradă Iași-Târgu Mureș. Acestea ar trebui să fie priorități pentru noi", a spus Isărescu.

De ce șomerii din estul țării nu lucrează în vest

Guvernatorul a făcut referire și la forța de muncă, menționând că și la acest capitol sunt probleme mari.

"Avem o rată de activitate redusă, cam 66%, față de o medie a Uniunii Europene de 73%, ceea ce dă impresia că avem resurse de forță de muncă disponibile pentru a mări potențialul de producție. Dar asta nu este chiar realitatea. Pe de o parte, din nou, lipsește infrastructura care nu permite o mobilizare a resurselor disponibile. De exemplu, există insule de șomaj ridicat, cum ar fi în Vaslui, Botoșani, Mehedinți, dar, din cauza lipsei de infrastructură, nu apar stimulentele pentru investiții private în regiunile respective. Pe de altă parte, există o decuplare crescândă între calificările disponibile și calificările forței de muncă pe care le solicită piața muncii", a afirmat Isărescu.

Potrivit acestuia, cererea pentru calificări înalte este în creștere în România. Oferta de astfel de calificări a rămas, însă, mult în urmă.

"Nu intru acum în detalii, dar este foarte sugestiv să menționez că aproape 21% dintre tinerii români între 15 și 29 de ani nu urmează vreo formă de învățământ, dar nici nu lucrează. În Uniunea Europeană, media acestui indicator este de numai 14%", a subliniat Mugur Isărescu.

Politici economice potrivite

În ceea ce privește PIB-ul/cap de locuitor al României, raportat la media EU-15 (înainte de 2007), acesta în termeni de putere de cumpărare se situa în 1991 în România la 26%, în Bulgaria la 29,8%, în Polonia la 32,3%, iar în Ungaria la 44,7%.

"Așa era acum 26 de ani. În 2016, PIB per capita calculat ca procent din media acestui indicator pentru cele 15 țări care au alcătuit Uniunea Europeană înainte de 2004 era de 44,5% în Bulgaria, 54,5% în România, 63,6% în Ungaria și 64,1% în Polonia. Datele pe care le-am prezentat arată că am progresat relativ, dar suntem în continuare pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Aceasta arată că avem multe alte probleme de rezolvat pentru a converge mai rapid și a crește nivelul nostru de trai comparativ cu cel al altor țări emergente. Una dintre aceste probleme este că încă nu am reușit să înțelegem la nivel de societate și mai ales la nivelul elitelor cât de nocive sunt politicile economice prociclice", a afirmat Isărescu.

Acesta a mărturisit că experiența relativ îndelungată pe care o are în domeniul macroeconomic l-a convins de un adevăr esențial, care i se părea relativ și teoretic la începutul anilor '90, și anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei țări cu economie de piață nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice.

"Să mă explic! Dacă analizăm datele statistice, constatăm că atunci când intră în recesiune economiile dezvoltate au căderi mai mici ale producției comparativ cu cele din celelalte țări. În consecință, chiar dacă în perioadele de avânt creșterea economică în țările dezvoltate este mai lentă, pe termen lung media este una favorabilă lor. Există o explicație: economiile dezvoltate au în general politici contraciclice", a declarat Isărescu.

Potrivit acestuia, atașamentul democrațiilor occidentale pentru politici economice contraciclice vine din experiența amară a crizelor de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial. Guvernele păstrează de obicei un sistem stabil de impozite pentru a da predictibilitate mediului de afaceri, astfel că în recesiuni nu reduc, de regulă, impozitele. Dar cheltuielile guvernamentale sunt crescute în timpul recesiunilor, nu în timpul în care economia crește cu rate înalte. În perioadele de avânt economic, guvernele se mulțumesc cu creșteri relativ mai mici, dar care permit acumularea de rezerve pentru a stimula economia în recesiune.

"Dau acest exemplu pentru a sublinia ideea că stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului în perioade în care acesta crește și fără ajutorul politicilor macroeconomice nu ajută la recuperarea decalajelor", a spus Isărescu.