Trebuie menționat însă că una dintre explicațiile ratei mici de ocupare este și faptul că o bună parte a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt fie elevi, fie studenți. Pe întreaga populație în vârstă de muncă, respectiv 15-64 de ani, rata de ocupare a fost de 59,8%, în scădere față de trimestrul anterior, arată datele prezentate joi de către Institutul Național de Statistică.
Rata de ocupare este definită ca ponderea populației ocupate dintr-o grupă de vârstă în raport cu populația totală din acea grupă de vârstă. La rândul ei populația ocupată este definită ca aceea care a desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în perioada de referință, de regulă egală cu o săptămână.
Strategia Europa 2020 impune o țintă națională pentru rata de ocuparea a populației în vârstă de 20-64 de ani, aceasta fiind de 70%. Datele INS arată însă că în loc însă să tindem către atingerea acestei rate, în primul trimestru indicatorul a coborât la 64,5%.
În primul trimestru al anului 2016, populația activă a României era de 8.834 mii persoane, din care 8.249 mii persoane erau ocupate şi 585 mii persoane erau şomeri. Aceștia sunt definiți ca persoanele în vârstă de 15-74 de ani care îndeplinesc simultan trei condiții: nu au loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în două săptămâni și au căutat în mod activ un loc de muncă în următoarele patru săptămâni.
Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați (67,2%, față de 52,2% la femei) şi pentru persoanele rezidente din mediul urban (61,2% față de 58,0% în mediul rural).
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 2,3 puncte procentuale (7,6% la bărbați față de 5,3% la femei), iar pe medii rezidențiale, de numai 0,2 puncte procentuale (6,7% în mediul urban, față de 6,5% în mediul rural).