Lidl şi Kaufland s-au extins în România cu bani de la BERD şi Banca Mondială

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Potrivit datelor obţinute de ziarul britanic The Guardian, finanţările pe care de Lidl şi Kaufland le-au luat de la BERD şi IFC pe parcursul unui deceniu se ridică la 900 de milioane de dolari. Banii au fost folosiţi inclusiv în România.

Potrivit publicaţiei britanice, în 2009, Lidl a primit de la creditorii internaţionali 66 de milioane de dolari pentru extinderea în România, iar Kaufland a primit 75 de milioane de dolari atât pentru operaţiunile româneşti, cât şi pentru cele din Bulgaria.

Magazinele Kaufland şi Lidl sunt patronate de Dieter Schwarz, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Cele două lanţuri comerciale sunt doar două dintre companiile private din întreaga lume care beneficiază de creditare pe termen lung din partea unor instituţii financiare care au la bază bani publici.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înfiinţată cu scopul de a ajuta ţările est-europene după prăbuşirea comunismului. Membrii BERD sunt împărţiţi în două mari categorii: finanţatori, în mare parte ţări occidentale, şi beneficiari, cum ar fi România.

De cealaltă parte, IFC este divizia de investiţii a Băncii Mondiale şi este controlată de guvernele ţărilor membre. România a devenit membru în 1990. Atât BERD, cât şi IFC au ca obiectiv combaterea sărăciei şi a şomajului, inclusiv prin acordarea de finanţări directe companiilor private.

În România, cu ajutorul banilor primiţi de la creditorii internaţionali, Kaufland a ajuns cel mai mare angajator. Are peste 20.000 de salariaţi, însă aceştia sunt remuneraţi în general cu mai puţin de 1.500 de lei pe lună.

Aceasta este una dintre criticile aduse relaţiei dintre lanţurile comerciale şi creditorii internaţionali.

În Polonia, o altă ţară în care extinderea operaţiunilor a fost finanţată de BERD şi IFC, angajaţii Lidl au protestat faţă de condiţiile de lucru. Polonezii s-au plâns că lucrează mult pe salarii mici.

Cei de la Lidl au fost însă lăudaţi de divizia agricolă a BERD, care spune că lanţul comercial german a schimbat viaţa oamenilor. Le-a oferit persoaneor sărace posibilitatea de a cumpăra produse pe care altfel nu şi le-ar fi permis. Iar cei de la IFC spun că atât Lidl cât şi Kafuland au creat noi canale de distribuţie pentru fermierii locali, iar consumatorii au câştigat acces la produse alimentare de calitate.

Însă jurnaliştii de la The Guardian au remarcat faptul că, în România, Lidl şi-a deschis magazinele foarte aproape de pieţele de zarzavaturi, iar vânzătorii de acolo se plâng că nu fac faţă concurenţei cu supermarketurile germane.

Criticii finanţărilor private pe care le oferă BERD şi divizia de investiţii a Băncii Mondiale spun că aceaste legături financiare ar trebui să fie mai transparente şi că impactul social al împrumuturilor ar trebui analizat mai atent.