Jurnalul de seară. De ce sunt respinse gazele de șist în Germania
Fostul cancelar german Helmut Schmidt are o explicaţie pentru avântul pe care l-au luat noile tehnologii în ultima vreme şi de ce ideea gazelor de şist câştigă teren. În Statele Unite.
„Am fost în Statele Unite, prima dată, în urmă cu 63 de ani. Era anul 1950 şi se ştia deja despre existenţa gazelor de şist. Exista deja şi ideea care astăzi se numeşte fracturare hidraulică. (...) Nu este nimic nou. Nou este că saudiţii au crescut atât de mult preţul combustibilului încât gazele de şist au devenit un produs la îndemână, mai ieftin”, explică Helmut Schmidt, fost cancelar german.
În ţările europene, soluţia fracturării hidraulice nu a fost primită cu prea multă căldură.
Întrebat dacă sfătuiește statele din estul Europei să exploateze gazele de şist, Helmut Schmidt a răspuns că ar lăsa să mai continue câţiva ani dezbaterile pe această temă.
„Decizia nu trebuie luată astăzi. Discuţiile despre pericolele pe care le presupune fracturarea hidraulică nu au durat suficient de mult cât să se ia o decizie. (...) Dacă aveţi un stat dens populat ca Singapore atunci nu aş accepta explorarea gazelor de şist. Dacă avem de a face cu un stat cu un teritoriu întins ca URSS, acolo fracturarea nu m-ar îngrijora”, a spus fostul cancelar german.
După închiderea centralelelor nucleare, Germania caută soluţii viabile să-şi acopere necesarul de energie. Şi dacă se poate cât mai ieftin.
Cu toate acestea ministrul Mediului german, membru al Uniunii Creştin-Democrate a cancelarului Angela Merkel, nu crede că tehnologia fracturării va fi implementată prea curând în ţara sa.
„În Germania avem dezbateri intense pe această temă şi mulţi oameni sunt îngrijoraţi pentru că avem prea puţine informaţii despre ce riscuri reprezintă pentru mediu tehnologia exploatării şisturilor (...) şi de aceea în Germania, sunt convins, nu există perspective pentru fracturarea hidraulică, în următorii ani”, a spus Peter Altmaier, ministrul german al Mediului.
Referindu-se la cazul României, actualul membru al Cabinetului Merkel a adăugat că nu e în măsură să dea sfaturi „unui guvern prieten”.
La începutul anului, ministerele germane ale Economiei si Mediului au vrut să reglementeze extractia gazelor de sist. Metoda fiind interzisă, în special în zonele cu apă protejată și izvoare minerale. Iniţiativa a stârnit opoziţie în rândul populaţiei şi în coaliţia guvernamentală şi în consecinţă, a fost abandonată.
Undă verde pentru Chevron la Bârlad
Pe de altă parte, în România, Chevron a primit undă verde pentru amplasarea lângă Bârlad a primei sonde de explorare a gazelor de şist din țară. Compania americană poate acum să înceapă cercetările la perimetrul concesionat în judeţul Vaslui pentru a vedea care este cantitatea de gaze care poate fi extrasă. Pe lângă acestă zonă, Chevron a mai concesionat alte trei perimetre în Dobrogea, unde speră să găsească gaze de şist.
Lucrările de amenajare pentru sonda de lângă Bârlad vor costa trei milioane de lei şi vor dura patru luni.
Ea va fi amplasată chiar la nici un kilometru de satul Pungeşti. Platforma de extracţie se va întinde pe o suprafaţă de 20.000 de metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri.
Localnicii îşi fac deja griji în legătură cu viitoarea exploatare.
„Păi da! Ne poluează tot! Avem animale şi noi, avem copiii, nu!? Ce-o să facem? Nu suntem de acord, nu-i normal! O să plecăm de aici dacă şi gata, ce-i să facem?”, spune un localnic.
„Păi da ce-am văzut la Galaţi! Că se cutremură pământul acolo deci ce-am văzut la televizor”, crede o doamnă din zonă.
„Am discutat în şedinţă că nu suntem de acord cu gaze de şist şi am demonstrat eu, aşa, din câte ştiam eu despre gaze de şist, că sunt foarte dăunătoare omului”, spune Constantin Tăbăcaru, care la 80 de anu a fost 14 ani primar în comună şi în ultimii 17 ani a fost consilier local.
Pentru autorităţi, însă, nu sunt probleme în legătură cu exploatarea de la Pungeşti. După ce Chevron a prezentat toate documentele necesare, a fost eliberat şi certificatul de urbanism.
„Din acest moment, responsabilitatea tuturor operaţiunilor care se vor desfăşura va reveni pe de-o parte companiei, care s-a angajat să respecte toate regulile şi structurilor care au capacitatea şi calitatea de a verifica ce se întâmplă acolo”, a argumentat Dumitru Buzatu, patreşedinte Consiliul Judeţean Dumitru Buzatu.
Specialiştii nu exclud însă ca anumite probleme să apară pe parcurs.
„Factorii de risc care sunt legaţi de această fază de explorare sunt, să zicem, ascunşi la început, dar ei pot să izbucnească, e posibilă o contaminare a pânzei freatice întrucât se ştie foarte bine că cimentările la oricare sondă nu sunt perfecte”, explică dr.ing. geolog Gabriel Milan Sava.
Pe lângă acestă zonă, Chevron a mai concesionat alte trei perimetre în Dobrogea, unde speră că găsească gaze de şist.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
